Banca Mondială avertizează. Economia României va fi afectată de creșterea impozitelor. „Creșterea economică a încetinit”

Banca Mondială estimează că economia României va crește cu 2.6% în 2023, adică sub creșterea potențială pe care o încadrează la 3.7%, informează economedia.ro. Aceasta ar putea fi atinsă dacă statul român va implementa reforme structurale, declară mai mulți reprezentanți ai instituției, în cadrul evenimentului de prezentare a celei de-a noua ediții a „Regular Economic Report: Energizing Europe—Inclusive Growth: Inflation Chipping Away Income Gains”.

Banca Mondială, avertisment pentru România

Oficialii Băncii Mondiale au fost întrebați de Economedia dacă creșterea taxelor discutate până acum în Guvern ar putea aduce un impact negativ asupra economiei. Reprezentanții au punctat că ar putea exista un „efect negativ pe termen scurt”, dar cu toate acestea, România trebuie să aibă o perspectivă pe termen lung în ceea ce privește echilibrul unor facilități.

Totodată, oficialii punctează că majorările de taxe trebuie să vină alături de reforme structurale. Banca Mondială a evidențiat că principalele reforme ar trebui să aibă în vedere potențialul de creștere economică.

Te-ar putea interesa și următorul subiect: Taxele pe care românii vor ajunge să le plătească de la 1 septembrie. Măsurile fiscale avute în vedere de Guvern

Collette Mari Wheeler, economist senior în cadrul Băncii Mondiale, declară că multe dintre statele membre UE înregistrează o creștere economică pozitivă în primul trimestru din 2023, inclusiv România. El menționează că creșterea economică a încetinit, în mod special pe partea de exporturi, fiind observată o slăbiciune în zona euro, dar și a consumului.

„Ce am văzut până acum este o reziliență mai bună a economiei UE. Anul trecut, am asistat la o creștere economică, care a surprins chiar. Această reziliență a reflectat cererea internă și sprijinul fiscal semnificativ pe care guvernele l-au adoptat.

Cu toate acestea, după această reziliență pe care am văzut-o anul trecut, vedem o încetinire semnificativă în UE. Și, de fapt, în zona euro, pe baza estimărilor revizuite ale creșterii PIB-ului, constatăm că producția s-a contractat de fapt două trimestre consecutive în primul trimestru, ceea ce ne plasează din punct de vedere tehnic într-o recesiune în zona euro. Ea este concentrată în economiile mari ale UE.

Totuși, multe dintre statele membre înregistrează o creștere economică pozitivă în primul trimestru al acestui an, inclusiv România. Ce vedem în România, similar cu celelalte state membre, este că creșterea economică a încetinit. Asta vine pe partea de exporturi, deoarece vedem slăbiciune în zona euro, un partener major al României, vedem și o slăbiciune a consumului, care totuși este încă pozitiv, dar a avut loc o eroziune a veniturilor reale, după o inflație mare”, spune el.

Collette Mari Wheeler relatează că anticipează pentru România că creșterea economică va încetini la 2.6% în 2023, de la 4.7% anul trecut. Oficialul Băncii Mondiale adaugă că în ciuda prețurilor mai mici la energie, inflația rămâne mare la nivelul UE și în România. El spune că venitul României ar putea ajunge la nivelul mediu din Uniunea Europeană în 2030, în loc de 2040.

„Pe partea pozitivă, avem o contribuție pozitivă din partea investițiilor. Per total, anticipăm pentru România ca creșterea economică să încetinească la 2,6% în 2023, de la 4,7% anul trecut. Aceasta este sub creșterea potențială pe care o estimăm la 3,7%. Prețurile la energie s-au diminuat, dar rămân cu 35% peste media anilor 2018-2021. Dar chiar și cu prețuri la energie mai mici, inflația rămâne mare și în UE, și în România. Unele cauze sunt externe.

În cazul României, șocurile externe au fost exacerbate de punctele slabe ale economiei care au precedat șirul de crize. Mă refer la dezechilibrele externe ample pe care le vedem, în special problema deficitului „geamăn”, respectiv deficitul de cont curent și deficitul fiscal. Iar după ultimii ani de relaxare fiscală, fără consolidare fiscală, este greu de văzut calea de scădere a deficitului.

Am constatat că, dacă România ar face un pachet complet de reforme, ar putea crește potențialul de creștere la 5,2% pentru restul acestui deceniu. Deci, de la 3,7 la 5,2%. Aceasta este în medie pe an pentru restul deceniului.

Această creștere ar putea face o diferență semnificativă în ceea ce privește rata de convergență. Deci, în loc ca venitul României să ajungă la nivelul mediu al UE în anii 2040, așa cum se întâmplă în scenariul de bază, ați putea vedea alinierea standardelor de viață la nivelul UE în anii 2030”, a declarat Collette Mari Wheeler.

Guvernul României pregătește un pachet de măsuri fiscale, având ca scop creșterea unor taxe, în principal din zona de consum. De asemenea, coaliția discută majorarea contribuțiilor sociale în sectorul constructorilor și în alte sectoare. Unele dintre aceste măsuri au fost incluse în studiul Băncii Mondiale.

Cu toate acestea, pachetul pregătit de Guvern nu are în vedere reforme structurale pentru a controla cheltuielile, căci planurile sunt doar pe partea de venituri. Economedia a întrebat specialiștii Băncii Mondiale care cred că va fi impactul acestor măsuri asupra creșterii economice. Cătălin Păuna, economist senior al misiunii Băncii Mondiale în România, a explicat că orice creștere de impozite vor aduce efecte negative pe termen scurt asupra creșterii economice.

„În acest moment, nu știm care va fi politica cu care va veni guvernul. Așa că trebuie să așteptăm acest lucru. Dar cred că trebuie să adoptăm o perspectivă pe termen mai lung aici. Deci, să ne gândim dacă unele dintre aceste facilități sunt cu adevărat adecvate în condiții de concurență echitabilă.

Desigur, cred că ar trebui să se discute cu comunitățile și cu categoriile de persoane care ar fi afectate și, probabil, ar trebui să se ia în considerare unele planuri de acțiune pentru introducerea acestor facilități. Dar cred că această potențială creștere a taxelor este motivată de constrângeri bugetare pe termen scurt. Așadar, și așa cum ați spus, cred că acestea ar trebui să fie însoțite de reforme structurale.

Multe dintre reformele structurale sunt, de fapt, foarte dificile, atât din punct de vedere tehnic, cât și politic, iar acestea se referă mai ales la partea de cheltuieli. Așadar, vorbim despre reforma pensiilor, vorbim despre reformele privind salariile din sectorul public. Există reforme structurale și pe partea de venituri și mă gândesc în special la reforma administrației fiscale.

Astfel, dacă am fi avut o colectare mai bună a veniturilor de către agenția fiscală, nu ar fi trebuit să recurgem la creșteri imediate de taxe, deoarece decalajul ne-a luat prin surprindere pe termen scurt”, a spus el.

Citește și despre următorul subiect: Povara taxelor apasă greu pe umerii angajatului român: muncește șase luni pentru a achita taxele pe salariu la stat pentru un an