Dragoș Pîslaru acuză supracontractarea PNRR. Proiecte de 47 de miliarde pe fonduri de 28,5 miliarde

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a criticat gestionarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) din România, susținând că țara noastră a intrat într-o situație de supracontractare și întârziere în relația cu Comisia Europeană. În cadrul unui interviu la Prima News, Pîslaru a explicat că atunci când a preluat mandatul a găsit un PNRR întârziat, în care comunicarea și coordonarea cu Bruxelles-ul erau tensionate, deoarece România nu era pregătită să-și asume întârzierile sau ratarea unor achiziții publice pentru proiectele de infrastructură.

Te-ar mai putea interesa și: Ministerul Educației pierde 2,71 miliarde de lei din PNRR, ca efect al ordonanței de urgență a Guvernului din august

Dragoș Pîslaru acuză supracontractarea PNRR. Proiecte de 47 de miliarde pe fonduri de 28,5 miliarde

Ministrul a subliniat că principala problemă a fost fenomenul de supracontractare, care reprezintă semnarea de contracte de finanțare pentru sume mult mai mari decât cele alocate inițial. Astfel, pe un PNRR aprobat la nivelul a 28,5 miliarde de euro, s-au construit proiecte și contracte de 47,4 miliarde de euro, fără o bază sigură de finanțare, ceea ce ar fi putut genera dificultăți majore pentru bugetul național. Pîslaru a menționat că această situație a fost accentuată de perioada preelectorală, când s-au promis multe proiecte și s-au semnat contracte care, în mare parte, au rămas doar pe hârtie.

Un alt aspect evidențiat de ministru a fost lipsa clarității în privința proiectelor implementabile până la termenul limită al PNRR, 31 august 2026. Aceasta a condus la necesitatea de a renegocia cu Comisia Europeană, stabilindu-se clar ce investiții pot fi realizate și ce fonduri sunt efectiv disponibile. La sfârșitul lunii iulie, România a ajuns la un acord cu Bruxelles-ul privind sumele pe care se poate conta pentru implementarea proiectelor.

Pîslaru a explicat că prioritatea guvernului său a fost să se concentreze pe fondurile nerambursabile, asigurând absorbția integrală a celor 13,5 miliarde de euro destinate granturilor, și doar ulterior pe componenta de împrumuturi. Din zona de împrumuturi, s-au contractat aproximativ 8 miliarde de euro, față de 7 miliarde inițial planificate, ceea ce reprezintă o reducere comparativ cu ținta inițială, dar asigură un grad de sustenabilitate a finanțării.