Energy Policy Group propune o „insulă energetică” România-Bulgaria. Costurile s-ar ridica la 8,4 miliarde de euro, dintre care 810 milioane de euro, partea României

Această propunere a fost înaintată în cadrul unui raport prezentat, marţi, într-o conferinţă de specialitate, de catre think-tank-ul specializat în energie, Proiectul se vrea a fi unul ambițios, și ar fi menit să aducă o contribuție semnificativă la securitatea energetică a celor două țări.

Insula energetică ar putea produce o energie de 9,8 TWh anual, estimează Energy Policy Group

Costurile totale de capital (CAPEX) alocate de România într-un proiect comun „Energy Island” cu Bulgaria, inclusiv parcuri eoliene offshore de 3GW, acestea au fost estimate la 8,4 miliarde de euro, din care 810 milioane de euro partea României, în timp ce producţia anuală de energie rezultată a fost estimată la 9,8 TWh, scrie Agerpres.

Conform raportului de specialitate, prezentat de către Mihai Bălan, şef programe sisteme energetice la EPG, la ora actuală, este nevoie de dezvoltarea a 15GW de capacităţi de energie eoliană offshore în Marea Neagră, respectiv în zona economică exclusivă (ZEE), pentru a atinge neutralitatea climatică până în anul 2050.

„Aceasta ar deveni cea mai mare sursă de producţie de energie electrică a ţării, cu peste 40% din total. Dezvoltarea parcurilor eoliene offshore este realizată între cinci şi zece ani, cu o medie a UE de şapte ani, ceea ce relevă faptul că există oportunităţi majore ca România să conecteze primele capacităţi de energie eoliană offshore la reţeaua de transport de electricitate înainte de anul 2030. Astfel, statutul actual al României, de importator net de energie electrică, s-ar putea schimba, oferind energie curată suplimentară necesară pentru decarbonarea sectoarelor, precum: industrie, transport şi încălzire şi răcire”, se menţionează în document.

Citește și: Distribuitorii europeni de medicamente îl contrazic pe ministrul Sănătății pe tema suspendării temporare a exportului unor produse: 5 dintre cele 13 substanţe active nu se exportă

În viziunea experţilor de la Energy Policy Group, conceptul de insulă energetică, în colaborare România – Bulgaria, ar fi o soluţie eficientă pentru deblocarea dezvoltării energiei eoliene offshore la nivel de economii de scară, dar şi pentru extinderea capacităţii de interconectare cu alte ţări din bazinul Mării Negre, cum ar fi: Turcia, Georgia şi Azerbaidjan. O astfel de iniţiativă va contribui la securitatea energetică şi la stabilitatea preţurilor din regiune, ceea ce va duce la sporirea potenţialului de energie eoliană offshore din întregul bazin al Mării Negre, iar cablul subacvatic High- Voltage Direct Current (HVDC) anunţat, recent, care va fi construit de România, Azerbaidjan, Georgia şi Ungaria, va reprezenta un pilon important în acest proces, mai scrie sursa citată.

Conform calculelor experților în energie, costul mediu de producere a energiei (LCOE) offshore pe bază de turbine fixe va fi de 71 de euro/MWh în zona României din bazinul Mării Negre, într-un orizont de timp pentru 2030. În acelaşi timp, pentru dezvoltarea ulterioară a energiei eoliene offshore pe bază de turbine plutitoare, LCOE ar fi de 94 de euro/MWh.

„Pentru un proiect comun între România şi Bulgaria, includerea costurilor unei conexiuni HVDC la staţia Constanţa Sud, precum este indicat în scenariul de referinţă pentru energia eoliană pe bază de turbine fixe, ar conduce la un LCOE total la 79 de euro/MWh pentru o capacitate instalată de 3GW. Mai mult, realizarea unei insule energetice (Energy Island) România-Bulgaria ar conduce la un LCOE total în valoare de 85 de euro/MWh, presupunând că investiţia pentru dezvoltarea insulei este împărţită în mod egal între cele două state”, sunt de părere specialiştii.

Raportul EPG arată că, pentru 1GW de capacitate instalată, energia eoliană offshore din Europa generează 2,1 miliarde de euro, iar în consecinţă 3GW de capacitate instalată de energie suma poate ajunge la 6,3 miliarde de euro, respectiv 2,6% din PIB-ul din 2021.

Citește și: Gazprom vrea să intre pe piața de energie electrică din România printr-o subsidiară. ANRE va decide în ședința din 11 ianuarie dacă îi va acorda licența