UPDATE Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea pentru măsurile de austeritate: „Această perioadă dificilă va dura o perioadă limitată. După ea există speranță”

Guvernul condus de Ilie Bolojan își asumă astăzi răspunderea în Parlament pentru primul pachet de măsuri fiscal-bugetare destinat reducerii deficitului public.

UPDATE 18:00

George Simion, președintele AUR a anunțat de la tribuna plenului reunit că va depune o moțiune de cenzură, care va fi votată luni, 14 iulie:

„Noi nu am primit forma finală a raporturlui decât cu aproximativ 20-25 minute înainte. Probabil nu a fost redactat. Deci pe procedură, voiam să informez conducerea Camerei de acest aspect. Sperăm că veți ține cont de cele peste 230 de amendamente depuse de AUR și de grupurile sindicale. Nu am văzut dacă s-a ținut cont de amendamentele FSLI, Cartel Alfa pe care noi le-am adăugat. Vom depune o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan și să fie votul luni”.

UPDATE 17:20

Premierul Ilie Bolojan și membrii Cabinetului și-au angajat răspunderea pe primul pachet fiscal pentru reducerea deficitului.

„(…) Nu este un gest ușor, nici pentru mine, nici pentru colegii mei, nici pentru Coaliția de partide care își asumă această decizie. Este, însă, o urgență națională și un act de responsabilitate. România are nevoie de corectarea acumulărilor negative, iar acest pachet este începutul.

România a avut în 2024 cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană: peste 9,3% din PIB. Așa cum am mai spus, pentru fiecare 100 de lei încasați, statul a cheltuit 132, iar pentru asta România s-a împrumutat și se împrumută scump în fiecare zi pentru a funcționa.

Acest lucru trebuie să se oprească aici, altfel ne așteaptă așa numitul ”Junk”, respectiv titlul de ”țară nerecomandată pentru investiții”, cum definesc termenul agențiile de rating.

Cum se traduce acest ”Junk” pe înțelesul fiecărui român: Dacă România ajunge în această situație, vom avea cu siguranță următoarele consecințe:

• taxe mult mai mari,
• prețuri mai mari și putere de cumpărare mai mică
• dobânzi la credite mai mari pentru stat și cetățeni
• o presiune mult mai mare pentru reducerea locurilor de muncă din sectorul bugetar.
• fonduri europene blocate.

România ar deveni o țară nefrecventabilă economic, ocolită de investitori și lipsită de oportunități pentru cetățeni.

Pe scurt, țara noastră s-ar întoarce în urmă cu 15-16 ani, într-una din cele mai grele situații de instabilitate economică și politică de după decembrie 89.

Românii care ne ascultă acum s-ar putea întreba de ce ne-ar interesa ratingul țării noastre, ce legătură are cu fiecare dintre noi personal? Din păcate, fiecare român ar fi direct afectat de consecințe. Impactul ar lovi deopotrivă pe tineri și seniori, pe angajații de la stat și de la privat, pe micii întreprinzători și marile companii, fiecare familie.

Acest lucru poate fi evitat. Încă. Nu suntem încă în ceasul al doisprezecelea. Suntem însă la limită.

(…) Aproape 40% din deficit este generat de cheltuieli permanente, în special salariale, în condițiile în care avem deja cheltuieli cu salariile în sectorul public raportat la cei care contribuie la ele, peste media Uniunii Europene. Suntem, pe de altă parte, printre țările cu cele mai mici venituri fiscale din UE (26% din PIB față de 40% în vestul Europei). Avem cote de TVA și taxe pe dividende printre cele mai reduse. Eu nu spun că nu e bine să ne dorim să le ținem cât mai jos, dar trebuie să fim și realiști. În primul rând, trebuie să le încasăm, combatând evaziunea fiscală și fraudarea banului public. Dar asta nu se poate face de pe o zi pe alta.

Or, fără un sistem fiscal corect și predictibil, nu vom mai avea cu ce plăti drumuri, spitale, armată, salarii sau pensii. Fără a ține pasul de dezvoltare și ordine cu țările membre, nu vom mai primi sprijinul fondurilor europene. Ne vom izola și afunda în propriile scenarii financiare păguboase, așa cum s-a întâmplat deja.

Pentru a evita acest scenariu venim astăzi cu primul pachet de măsuri adoptate în Guvern, pentru care ne asumăm răspunderea.

• Reorganizarea TVA: Cota standard va fi de 21%. Cota redusă va fi de 11% (pentru alimente de bază, medicamente, lemn de foc, cărți, canalizare, energie termică, HoReCa – temporar)
• Creșterea necesară a unor accize. Vor crește cu 10% accizele la alcool și carburanți. De asemenea, vor crește accizele și pentru tutun.
• Introducerea CASS pentru pensii peste 3.000 lei. Se plătește doar pentru partea care depășește acest prag. Obiectivul dorit este creșterea numărului de contribuabili la sănătate de la 6 milioane, la 8 milioane. ⁠
• Taxarea capitalurilor mari: Impozitul pe dividende rămâne 10% în 2025, apoi va ajunge la 16%, începând cu 1 ianuarie 2026 și Profiturile suplimentare ale băncilor și companiilor de jocuri de noroc se impozitează mai mult, iar câștigurile companiilor de jocuri de nororc vor fi suprataxate. ⁠
• Înghețarea unor cheltuieli bugetare: În anul 2026 se îngheață salariile și pensiile din sistemul public și Se limitează angajările și sporurile nejustificate.

Aș vrea să fie limpede pentru toată lumea: titularii din Educație nu-și pierd locurile de muncă și nu li se taie din salarii. Da, e adevărat, vor fi mai puține plăți cu ora și câștigurile suplimentare din această activitate se vor reduce.

Iar bursele nu dispar, dar sistemul se reorganizează pentru a deveni sustenabil și meritocratic.

• Bursele vor fi acordate doar pentru merit real (minim nota 9, max. 15% dintr-o clasă) și burse sociale pentru nevoi reale. Se elimină, așadar, anomalia prin care aproape o întreagă clasă primea bursă de merit fără performanță.
• Gândiți-vă că în trei ani de zile, din cauza anomaliilor din sistem, bugetul pentru bursele elevilor a crescut de peste 25 de ori, de la 188 de milioane la 4,7 miliarde.
• Norma didactică va crește cu 2 ore, ajungând în felul acesta aproape de norma medie europeană.

(…) Până la sfârșitul lunii iulie, vom reveni în fața Parlamentului României cu acest al doilea pachet de măsuri, cu accent pe echitate, moralitate și eficiență.

Vorbim despre:

• Reforma pensiilor speciale, prin eliminarea excepțiilor, calculul corect al pensiilor și intrarea în pensie la vârsta generală.

• Reforma companiilor de stat și a autorităților autonome. Restructurăm ASF, ANCOM și ANRE. Reducem numărul de membri și indemnizațiile din consiliile de administrație. Transparentizăm activitățile și contractele. ⁠

• Reforma administrației locale și centrale. Prin redimensionarea aparatul bugetar din primării și agenții, prin descentralizare și digitalizare.

• Combaterea evaziunii fiscale și a fraudării banului public.

• Urgentarea accesării fondurilor europene și prioritizarea investițiilor cu impact direct în dezvoltare.”

UPDATE 14:43

Ședința s-a încheiat după aproximativ o oră, în care Guvernul a stabilit forma finală a proiectului de lege privind măsurile fiscal-bugetare pentru reducerea deficitului. Premierul și membrii Cabinetului s-au deplasat apoi direct în Parlament, unde urmează să își asume răspunderea pe acest prim pachet fiscal.

În cadrul ședinței, au fost analizate și adoptate o serie de amendamente depuse de parlamentari, iar forma finală a proiectului include măsuri care vizează inclusiv finanțarea partidelor și impozitarea pensiilor mari.

Printre cele mai importante prevederi se numără:

• Reducerea cu 40% a subvenției pentru partidele politice, începând cu anul 2026, comparativ cu nivelul alocat în 2024. Este una dintre măsurile simbolice de austeritate promovate de guvern.

„În anul 2026, subvenţia alocată partidelor politice se diminuează cu 40% faţă de nivelul acordat în anul 2024.”

• Impozitarea pensiilor mari: pensionarii care primesc pensii mai mari de 3.000 de lei vor plăti contribuție la asigurările sociale de sănătate (CASS) doar pentru suma care depășește acest plafon. Astfel, pensiile sub 3.000 de lei rămân neimpozitate din acest punct de vedere.

„Baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din pensii, se stabileşte prin deducerea din venitul din pensie a sumei lunare de 3.000 lei, pentru fiecare drept de pensie.”

UPDATE 12:30

Ședința de guvern a fost amânată cu o oră, la 13:30.

UPDATE 11:30

Guvernul urmează să se reunească la ora 12:30 pentru a adopta forma finală a proiectului de lege privind măsurile fiscal-bugetare, după analizarea amendamentelor depuse de parlamentari. La ora 15:00, premierul și membrii Cabinetului urmează să se prezinte în Parlament pentru asumarea răspunderii pe acest pachet legislativ.

Știrea inițială

Pachetul fiscal a fost aprobat vineri, 4 iulie, de către Executiv, iar parlamentarii au avut timp până luni dimineață, 7 iulie, la ora 8:00, pentru a depune amendamente. După această etapă, guvernul a programat o ședință pentru a analiza eventualele modificări propuse, iar în aceeași zi, la ora 15:00, premierul urmează să își asume oficial răspunderea în fața Parlamentului.

Te-ar mai putea interesa și: România atinge pragul critic de 60% datorie publică. Guvernul promite măsuri drastice: „Facem curățenie în sinecuri și cheltuieli discreționare”

Guvernul Bolojan își asumă răspunderea pe pachetul de austeritate. TVA mai mare, accize crescute și contribuții pentru pensionari

Procedura asumării răspunderii guvernamentale presupune că, dacă în termen de trei zile nu este depusă o moțiune de cenzură, proiectul de lege este considerat automat adoptat. În caz contrar, dacă o moțiune este inițiată și primește votul majorității senatorilor și deputaților, Guvernul este demis, iar proiectul nu intră în vigoare.

Actul normativ în cauză vizează stabilizarea finanțelor publice printr-o serie de măsuri menite să limiteze cheltuielile permanente ale statului și, totodată, să crească veniturile la buget. Guvernul argumentează că aceste reforme sunt esențiale pentru continuarea finanțării serviciilor publice și pentru menținerea stabilității economice. Obiectivele principale sunt reducerea deficitului bugetar estimat la 9,3% din PIB, readucerea acestuia pe traiectoria de ajustare asumată în Planul Fiscal-Bugetar multianual, menținerea încrederii investitorilor și evitarea suspendării fondurilor europene. Prin aceste măsuri, Executivul vizează deblocarea plății Cererii de Plată numărul 4, care ar aduce un aport estimat la buget de 2,68 miliarde de euro, echivalentul a 0,7% din PIB.

Pachetul include măsuri de austeritate cu impact major în societate, printre care introducerea a două noi cote de TVA – una de 11% și alta de 21%. De asemenea, se introduce plata contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru pensionarii care au venituri mai mari de 3.000 de lei.

Pe fondul acestor decizii controversate, sindicatele au anunțat posibile proteste, acuzând Guvernul de lipsă de dialog și de măsuri care vor lovi în special în categoriile vulnerabile ale populației.

Premierul Ilie Bolojan a încercat să justifice urgența acestor reforme, avertizând că, în lipsa lor, România s-ar putea confrunta cu un colaps bugetar.

„Dacă nu am face nimic sau am lungi foarte mult aceste măsuri, ar fi câteva consecinţe care ar însemna intrarea în incapacitate de plată a statului român, creditorii noştri, cei care ne împrumută în prezent şi de care avem nevoie şi în viitor, pentru că nu putem să funcţionăm altfel, nu ne-ar împrumuta şi nu am putea acoperi cheltuielile statului, inclusiv salariile şi pensiile.

Accesul la fondurile europene sunt condiţionate de reforma fiscală, nu am mai avea acces la fondurile europene. (…) Din 100 de lei care au fost încasaţi din taxele şi impozitele de la cetăţeni, România a cheltuit cam 132 de lei, deci cu 32 de lei în plus, pe care evident că i-a împrumutat.

Vă rog să vă gândiţi dacă o familie care ar cheltui în fiecare lună cu 30% mai mult decât veniturile pe care le câştigă cât ar putea rezista şi extrapolaţi această situaţie la nivelul unei ţări şi înţelegeţi în ce situaţie este România”, explica săptămâna trecută premierul Ilie Bolojan.

Te-ar mai putea interesa și: Ilie Bolojan a convocat ședință de Guvern pentru măsurile fiscal-bugetare. Anterior are loc Consiliul Tripartit