Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a pus în dezbatere publică un proiect de lege, care urmărește creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale (UAT) și o utilizare mai eficientă a banului public. Documentul propune modificări structurale în administrația locală, reglementări fiscale noi, măsuri privind poliția locală, jocurile de noroc, combaterea construcțiilor ilegale și protecția persoanelor cu handicap.
Te-ar mai putea interesa și: Guvernul Bolojan pregătește schimbări importante la Pilonul II de Pensii. Deponenții nu vor mai putea să retragă toți banii odată, după pensionare
Una dintre cele mai importante prevederi este reducerea cu 20% a numărului de posturi din administrația locală, prin ajustarea grilelor de personal în funcție de datele recensământului din 2021. Totodată, se reduce numărul consilierilor personali ai demnitarilor, atât la nivel central, cât și local, ceea ce ar genera o economie anuală estimată la aproape 582 de milioane de lei. În total, peste 6.000 de posturi ar urma să fie eliminate.
Proiectul introduce limite stricte pentru poliția locală, stabilind numărul maxim de angajați în funcție de populație. Comunele cu mai puțin de 4.500 de locuitori vor putea înființa poliție locală doar dacă acoperă integral cheltuielile din venituri proprii, și cu cel mult trei posturi.
„Prin propunerile de modificare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 63/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, precum şi pentru stabilirea unor măsuri financiare, cu modificările şi completările ulterioare, se intenţionează reducerea cu 20% a numărului de posturi (minim, mediu şi maxim) prevăzut în tabelele din Anexa nr. 1.
Totodată se ajustează decalajele între grupele de u.a.t-uri astfel încât să nu existe diferenţe majore între maximul unei grupe şi minimul următoarei grupe. În aplicarea noilor tabele se vor utiliza datele privind populaţia rezultată la recensământul din anul 2021. Prin aceste măsuri se creează premisele optimizării atât a resurselor umane, pe de o parte, cât şi a resurselor bugetare ale autorităţilor administraţiei publice locale”, se arată în expunerea de motive.
În privința salarizării, pentru UAT-urile cu resurse financiare insuficiente, remunerațiile vor fi stabilite pe baza unor grile unice, pentru a preveni dezechilibrele și a controla cheltuielile.
Proiectul dă autorităților locale un rol activ în reglementarea jocurilor de noroc, inclusiv dreptul de a aproba sau respinge solicitările de organizare, de a delimita zone speciale și de a impune taxe locale suplimentare.
Pe partea fiscală, documentul prevede o majorare cu 100% a impozitului pe clădirile construite ilegal (pentru o perioadă de 5 ani) și reguli mai clare de calcul al valorii de impozitare în funcție de documentele oficiale. De asemenea, se introduc stimulente pentru plata datoriilor către bugetul local, inclusiv posibilitatea reducerii perioadei de suspendare a permisului de conducere. Amenzile neplătite la timp ar putea fi majorate succesiv cu 30% după 3 luni și cu încă 30% după 6 luni.
„În ceea ce priveşte legislaţia din domeniul jocurilor de noroc, modificarea propusă consacră rolul activ al autorităţilor administraţiei publice locale în reglementarea şi controlul desfăşurării jocurilor de noroc pe teritoriul propriu, prin instituirea unei obligaţii clare pentru operatori de a solicita în prealabil acordul acestora.
În exercitarea acestei competenţe, autorităţile locale vor putea aproba sau respinge solicitările în funcţie de priorităţile de dezvoltare locală, planificarea urbană, protecţia ordinii publice şi a sănătăţii comunităţii. (…) Se introduce, de asemenea, posibilitatea expresă de delimitare a zonelor în care aceste activităţi pot fi desfăşurate şi se oferă dreptul de a impune o taxă locală distinctă, care să reflecte costurile indirecte generate de prezenţa acestui tip de activitate economică – inclusiv cele legate de asistenţa socială, ordine publică şi servicii comunitare. (…)
În prezent, autorităţile locale sunt reduse la un simplu rol de notificare, fără nicio pârghie reală de decizie sau reacţie instituţională, deşi impactul social şi economic al jocurilor de noroc este resimţit direct în comunităţile locale „, se spune în expunerea de motive.
Te-ar mai putea interesa și: Guvernul vrea concedieri și reduceri bugetare, dar numărul angajaților la stat a crescut cu sutele în iunie 2025. Ce arată datele