Expert: „Fără banii Uniunii Europene am intra în recesiune”. Impactul crucial al finanţării UE asupra economiei României

Expert: „Fără banii Uniunii Europene am intra în recesiune”.  Într-o analiză detaliată pentru Adevărul, profesorul universitar aduce argumente solide cu privire la creșterea economică parțial artificială a țării.

România, în era „Epocii de Aur”, a experimentat creșteri economice notabile, dar, potrivit lui Bogdan Glăvan, acestea erau adesea doar cifre pe hârtie, nereflectând realitatea economică. În prezent, autoritățile se confruntă cu provocări serioase, iar expertul în economie atrage atenția asupra faptului că fără infuzia constantă de capital european și împrumuturi, țara ar cădea în recesiune.

Expert: „Fără banii Uniunii Europene am intra în recesiune”

Analizând previziunile Comisiei Europene privind încetinirea creșterii PIB-ului României la 2,2% în 2023, expertul subliniază impactul inflației ridicate, condițiilor financiare aspre și cererii externe reduse. Concluzia sa este fermă: fără asistența financiară a Uniunii Europene, România ar fi într-adevăr în recesiune!

Schimbări privind prețurile la energie în România. Sebastian Burduja: „Am reușit să obținem confirmarea Eurostat”

Românii au parte de vești bune. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a făcut un anunț important privind prețurile la curent și gaze naturale.

Un pas important pentru Drumul Expres Cluj Napoca-Dej. CNAIR a primit 5 oferte pentru studiul de fezabilitate

CNAIR a primit cinci oferte de la proiectanți pentru Drumul Expres Cluj Napoca-Dej. Lungimea estimată a drumului este de 75 kilometri.

„Deci dacă noi ne considerăm unii pe alții proști și credem că ne putem păcăli reciproc, în realitate nu facem decât să ne furăm singuri căciula. Și de asta băltim. Și deocamdată, chiar dacă suntem aparent bine, noi nu vedem cât de prost stăm în realitate. Noi trăim sub un drog acum, suntem sub drogul banilor ieftini și al asistenței externe. Gândiți-vă la creșterea economică de anul ăsta, de aproximativ 2,2%. Păi, în condițiile în care tu primești peste 5% bani europeni, să spui că ai o creștere de 2%, înseamnă că de fapt ai o scădere în ceea ce faci tu. Deci înseamnă că economia ta, fără asistență externă, ar fi pe -3%. PIB-ul înseamnă venitul agregat, deci dacă venitul agregat crește cu circa 2% în condițiile în care 5% din el reprezintă o infuzie externă, înseamnă că tu, fără această infuzie externă, nu ai avea o creștere, ci o scădere”, spune Bogdan Glăvan.

Citeşte şi: Țara noastră este „campioană mondială” la vicii. Care este cea mai mare dependență a românilor

Expertul avertizează că, în absența fondurilor europene consistente, economia românească ar avea de suferit, iar investițiile ar fi semnificativ reduse. De asemenea, subliniază faptul că, în viitor, România ar putea întâmpina dificultăți semnificative fără Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), mai ales că banii UE vor fi direcționați predominant către alte țări integrate recent în UE.

„Păi, de unde am fi finanțat noi construcțiile lui Dorienl Umbrărescu? Și centuri și autostrăzi, toate construcțiile, lucrările care se fac acum. De unde le-am fi finanțat?”, adaugă Bogdan Glăvan.

Citeşte şi: A plecat din TV ca să își facă o afacere cu care a cucerit lumea! Povestea lui Ștefan Pășcuță, liderul Businessing Agency

Într-o notă critică, Bogdan Glăvan aduce în discuție ideea că creșterea economică actuală este parțial artificială. Desi recunoaște beneficiile creșterii pe datorie, subliniază că aceasta trebuie să fie sustenabilă, cu venituri în continuă creștere. În același timp, apreciază eforturile guvernului de a investi în infrastructură, în special în domeniul drumurilor și autostrăzilor.

„Parțial este o creștere artificială, parțial este o creștere nesustenabilă. Este o creștere care, cum să vă spun, nu este neapărat rău să crești pe datorie. Oricine crește pe datorie, adică aproape oricine. Numai că creșterea aia trebuie să fie sustenabilă. Adică veniturile tale trebuie să continue să crească și după sau când îți rambursezi datoriile. Ori pentru asta trebuie să faci ceva productiv”, susține Bogdan Glăvan.