Ionuț Păun, HR Director Grup City Grill, dezvăluie salariul uriaș oferit de Dragoș Petrescu unui ospătar: „2.000 de euro, cu tot cu beneficii și bacșiș”

În luna februarie a acestui an, salariul mediu net în industria HoReCa a ajuns la valoarea de 2.881 de lei, potrivit datelor de lan Institutul Național de Statistică (INS). Cu toate astea, jucătorii mai mari, precum grupul City Grill,  aleg să ofere salarii peste media pieței, ce până la 2.000 de euro.

Ce salarii oferă City Grill

„Dacă v-aș spune cât câștigă un ospătar la noi, cred că foarte mulți ar fi uimiți, dar câștigă practic un salariu de peste 2.000 de euro, cu tot cu beneficii și bacșiș. Peste 2.000 de euro lejer. Pentru mine nu este o suma mică, dacă ne referim la oamenii care vin aici (n.red făcând referire la angajații străini care vin de pe piețele asiatice să muncească în România) și câștigă atât, în condițiile în care în țările lor câștigă undeva la 100 de dolari (…) E același lucru care s-a întâmplat în România, în 2008-2009, când românii câștigau la noi 1.000 de lei, iar în Vest luau 2.000 de euro”

, a declarat Ionuț Păun, Human Resources Director Grup City Grill, în cadrul evenimentului HR 2.0 – Piața Muncii între prudență și încetinire economică, potrivit wall-steet.ro.

Peste 30.000 de suporteri români au luat cu asalt avioanele spre Germania. EURO 2024 a dus la o creştere de…

EURO 2024. Românii au umplut avioanele spre Germania. Cererea pentru biletele de avion a crescut cu 50%.

Război între companiile româneşti și multinaţionale pentru recrutarea angajaților români. Se oferă pachete salariale uriașe

Companiile românești și multinaționalele se luptă pentru a recruta angajați români. Pachetele salariale oferite ating un nou nivel!

Citește și: Ce salarii au angajații restaurantelor City Grill din Capitală. Cu cât îi plătește Dragos Petrescu de la Imperiul Leilor

Compania numără peste 1.000 de angajați, care participă constant la cursuri de formare și trininguri pentru dezvoltare profesională. Păun spune că City Grill face constant angajări nu doar pentru pozițiile de muncitori necalificați, dar și pentru cele din birouri, în contextul noilor locații care vor fi deschise.

Din ianuarie 2024 și până la începutul lunii aprilie, City Grill a angajat între 120-130 de persoane pe segmentul blue-collar și circa 15 persoane pentru personalul TESA (angajații din domeniile Tehnic, Economic și Socio-Administrativ).

City Grill este un angajator care, încă din anul 2018, a apelat la importul de forță de muncă, pentru a contracara deficitul de forță de muncă. După construcții, HoReCa este a doua industrie care recrutează masiv personal non-UE, chiar și în ciuda duratei mari a proceselor de aducere a acestora în țară.

„Noi în 2018 am avut primii șase angajați străini, iar în 2019 am început cu 70. Acum avem undeva peste 210-220 de angajați străini. Și mie mi-au trecut prin mâna mii de astfel de angajați și nu glumesc. De la pandemie, din păcate, mulți au fost lăsați pe liber complet, dar am încercat să îi reintegram și să îi ajutăm să reintre pe piața forței de muncă. Practic am încercat să le oferim diferite beneficii astfel încât să putem să îi reangajăm”, mai spune Ionuț Păun.

Citește și: City Grill a investit de 2,5 milioane de euro pentru modernizarea restaurantelor Buongiorno Italian din Capitală

Ionuț Păun povestește că a fost martor de-a lungul anilor la discriminările majore pe care le-au suportat angajații veniți să muncească în România. „Dacă nu vom fi mai deschiși, va exista mereu această repulsie”, spune el.

„Acum câțiva ani, am angajat un student din Nigeria. O țară unde, vrem, nu vrem, există un pigment puțin mai colorat al pielii decât în România. Și el s-a dus să servească, iar părerea inițială a acelor doamne și domni de la masă nu a fost una plăcută. Asta se întâmplă constant cu ei, însă vreau să cred – iar ultimii ani mi-au arătat-o mai mult – că România se maturizează ușor-ușor din acest punct de vedere. Într-adevăr, la început a fost o supărare și o repulsie din partea clientului care spunea ‘Cum să mă servească pe mine unul care nu îmi vorbește limba?’. Însă, restaurantele care sunt mai populate de străini ne-au arătat cât de ușor sunt acceptate aceste persoane de către turiștii care erau în România în vizită și ce diferență era între romanul de la masă și străinul de la masă. Între timp lucrurile s-au mai echilibrat puțin pentru că vedem comunități tot mai mari de străini. Cred că nu e român care să nu îi fi văzut pe stradă pentru că au devenit o parte din noi acum”, a completat Ionuț Păun.