Știri interne

Capodoperă unică în lume! „Luceafărul” blând al lui Mihai Eminescu a „coborât în jos alunecând pe-o rază” și s-a așezat pe o pânză țesută cu migală, timp de trei ani, de tanti Maria

24 Jan, 18:37 • Stefan Simion

"Luceafărul", poezia-emblemă a "Poetului nepereche" și, totodată, a țării noastre a ieșit din paginile cărții și a ajuns pe o pânză rpețioasă, țesută cu mare migală și dragoste de țară, de Maria Todor, din Cugir, județul Alba. Trei ani i-a luat femeii să țeasă cele 98 de strofe ale poemului pe cei 8 m de pânză, dar satisfacția de care a avut parte după ce și-a desăvârșit opera de artă nu poate fi măsurată.

Capodoperă unică în lume! Luceafărul blând al lui Mihai Eminescu a coborât în jos alunecând pe-o rază și s-a așezat pe o pânză țesută cu migală, timp de trei ani, de tanti Maria

Maria Todor are 79 de ani și o dragoste infinită pentru „Luceafărul” blând al lui Mihai Eminescu și pentru poetul național. Femeia a reuşit ca, pe parcursul a trei ani, între 2014 – 2016, să coasă pe o pânză de cânepă cele 98 de strofe cu aţă roşie.

Alături de „Luceafărul”, pe pânză și-au mai făcut loc versurile din Hora Unirii, Balada Mioriţa, proverbe, rugăciuni şi zicători, dar și ilustraţii care reprezintă Coloana Infinitului şi Cuminţenia Pământului ale marelui sculptor Constantin Brâncuşi, precum şi Vioara lui George Enescu.

Citeste si Cu cât se vinde bancnota cu chipul lui Mihai Eminescu. Colecționarii plătesc o mică avere pe ea

„Luceafărul”, poezia-emblemă a „Poetului nepereche”, țesut pe o pânză de cânecpă de 8 m lungime

Maria Todor spune că a realizat toate acestea din dragoste pentru Mihai Eminescu şi ceilalţi mari scriitori sau artişti ai României şi că intenţionează să realizeze un mic muzeu într-o camera a locuinţei sale din Cugir.

”Mi-a plăcut întotdeauna să citesc, iar pe Eminescu l-am adorat. Plângeam la toate poeziile care îmi atingeau sufletul. Ideea mi-a venit într-o noapte, după ce recitisem pentru a nu ştiu a câta oară poezia Luceafărul. Atunci m-am hotărât să scriu cu acul şi cu aţa din arnica (fir de bumbac răsucit şi colorat – n.red.) de cea mai bună calitate, toate strofele poeziei.

Mi-am amintit de pânza de cânepă pe care bunica mi-a lăsat-o să fac din ea saci şi am hotărât să folosesc câţiva metri din acest material. Nu a fost deloc uşor pentru că a trebuit să calculez matematic locul ce se cuvine pentru fiecare strofă, pentru fiecare rând sau literă. Mi-a luat aproape trei ani ca să termin tot ce am avut de scris”, povestește Maria Todor pentru Ziarul Unirea.

Tanti Maria a memorat „Luceafărul” în timp ce țesea strofele pe pânză

Maria Todor s-a născut în satul Ponor din Munţii Apuseni pe 19 august 1946. Primii ani de școală i-a făcut în satul natal, învățând, totodată, de la părinți și de la bunici să ţeasă la război, să croşeteze şi să coasă.

A plecat de la casa părintească la 27 de ani, mutându-se în Cugir, unde și-a găsit un loc de muncă la Uzina Mecanică. 25 de ani a fost angajată aici, apoi, odată cu ieșirea la pensie, şi-a reluat obiceiurile deprinse în copilărie și adolescență – ţesutul la război şi croşetatul.

Citeste si Cine este Mihnea Olariu, stră-strănepotul poetului Mihai Eminescu. Deține o afacere de familie, cu o tradiţie care datează din anii 1800

Despre performanţa de a scrie Luceafărul pe pânza de cânepă de şapte metri, Maria Todor susţine că a ajutat-o şi să înveţe întreaga poezie.

”Singură am decis să fac acest lucru şi nu am avut linişte până nu l-am terminat. Mă trezeam noaptea din somn şi continuam să cos. De multe ori nu puteam dormi din această cauză pentru că vroiam să termin cât mai repede. Mai coseam şi în timpul zilei, dar după ce îmi terminam treburile gospodăreşti. Exista ceva care mă determina să mă apuc din nou de cusut şi să fac ceva unic, despre care nu am mai auzit. În timp ce coseam cuvintele şi versurile, am reuşit să şi memorez întreaga poezie”, afirmă femeia din Cugir.

Pentru că, după finalizarea „Luceafărului”, îi mai rămăsese spațiu gol pe pânză, tanti Maria s-a gândit să-l completeze tot cu creații autohtone. Așa că s-a oprit asupra Horei Unirii, Baladei Miorița, asupra unor proverbe și zicători care reflectă înâelepciunea poporului român, dar și asupra unor imagini reprezentative pentru țara noastră.

”M-am gândit să-l completez tot prin cusut cu lucruri importante din creaţia românească. Aşa că am ales o serie de cugetări, pilde, proverbe, diverse imagini reprezentând opere ale unor artişti. Dacă în ceea ce priveşte Luceafărul, cusut cu litere de tipar, a fost ceva mai uşor, mult mai greu a fost la celelalte lucrări cusute cu litere de mână, unde atenţia şi efortul au fost cu mult mai mari”, spune Maria Todor.

Urmărește Daily Business pe Google News

Tags: Luceafărul de Mihai Eminescu

Stefan Simion

Numele meu este Ștefan Simion și sunt absolvent al Facultății de Jurnalism din București. În ultimii ani am lucrat pe postul de redactor în mai multe instituții de presă din România, iar acum ... citește mai mult

Alte articole