Marile companii critică dur măsura Guvernului de a le taxa cu 1% pe cifra de afaceri „Taxa va avea un efect inflaționist, va afecta negativ exporturile”

Guvernul vrea să introducă un impozit pe cifra de afaceri de minimum 1%, aplicabil companiilor cu o cifră anuală de peste 250 milioane lei, echivalentul a 50 de milioane de euro, a informat economedia.ro.

Așadar, marile companii reacționează în urma măsurii Guvernului, mai exact Confederația patronală Concordia, una dintre cele mai mari asocieri patronale din România, care reunește peste 2.000 de firme active în țară, afirmă că „taxa va avea efect inflaționista afecta negativ exporturile și va scădea investițiile companiilor”.

Citește și: Adevăratul motiv pentru care nu este bine să îți păstrezi salariul pe card. Adrian Negrescu: „Cred că e de luat în considerare”

Marile companii critică dur măsura Guvernului de a le taxa cu 1% pe cifra de afaceri „Taxa va avea un efect inflaționist, va afecta negativ exporturile”

Concordia a realizat o analiză a impactului acestei măsuri, care arată că statul ar strânge prin această taxă doar 1,3 miliarde euro pe an, deși dacă ar îmbunătăți colectarea TVA ar putea strânge de 7 miliarde de euro pe an.

Totodată, cifrele arată că în 2022, cele 1.092 companii care au înregistrat o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro au plătit impozite pe profit în valoare de peste 2,58 miliarde de euro. O partea din aceste companii sunt deja supraimpozitate (ex. companiile din sectorul de petrol și gaze naturale sau companiile producătoare și furnizorii de energie electrică), arată Concordia.

În baza cifrelor din 2022, din 1.092 companii incluse în analiza Concordia, 756 ar fi fost eligibile pentru noul sistem fiscal, deoarece impozitul pe profit plătit anul trecut nu depășește 1% din cifra de afaceri înregistrată, iar 335 companii ar plăti în continuare 16% pe profit.

Din datele analizate, cele mai multe companii afectate provin din următoarele sectoare:

• 117 companii din sectorul energiei și al combustibililor, cu o cifră de afaceri totală de 38,14 miliarde euro.
• 76 companii sunt din sectorul automotive, cu o cifră de afaceri totală de 21,2 miliarde euro.
• 68 de companii din sectorul tutunului, cu o cifră de afaceri totală de 37 miliarde euro.
• 46 companii din sectorul farmaceutic, cu o cifră de afaceri totală de 9,6 miliarde euro.
• 43 companii din sectorul construcțiilor, cu o cifră de afaceri totală de 5,17 miliarde euro.

Pragul adus în discuție de 50 de milioane de euro este problematic, dincolo de efectele negative ale unei taxe pe cifra de afaceri în sine, arată Concordia. „Acest prag vădit aleatoriu – impus din rațiuni politice și pe niciun fundament economic – generează distorsiuni concurențiale între companiile similare, dar care se află de o parte și de cealaltă a pragului”, potrivit confederației patronale.

Spre exemplu, o companie cu cifra de afaceri de 49 de milioane de euro și profit fiscal de 3 milioane de lei ar plăti impozit pe profit de aproape 480 de mii de lei, în timp ce o companie cu o cifra de afaceri de 50 de milioane de euro și același profit ar trebui să plătească 2,5 milioane de lei, adică de peste cinci ori mai mult. În felul acesta, compania aflată sub pragul stabilit arbitrar ar avea un avantaj concurențial artificial, creat într-un mod impredictibil pentru mediul de afaceri.

Radu Burnete, directorul Confederației Patronale Concordia, declară:

„Din analiza noastră taxarea cifrei de afaceri așa cum se vehiculează în spațiul public va lovi în mai mult de 700 dintre cele mai importante 1000 de companii din România, cu capital local și străin. Această taxă va avea un efect inflaționist, va afecta negativ exporturile și este pro-ciclică (într-o recesiune pe care nu și-o dorește nimeni, dar care se poate întâmpla și când toate companiile fac pierderi această taxă le poate împinge la faliment sau restructurări semnificative).

Efectul imediat se va vedea însă în investițiile acestor companii care vor scădea. Taxa nu ține cont că există sectoare unde se lucrează cu volume mari și marje mici și că există multe motive pentru care companiile realizează profituri mai mici pentru că se dezvoltă, investesc, datorită competiției etc.

Mesajul politic este inconsistent. Dacă au profituri mari atunci companiile sunt rele și au aceste profituri în detrimentul consumatorului. Dacă au profituri mici atunci sigur fac ceva să-l ascundă. Companiile nu pot avea și profit mare și mic în același timp pentru a fi pe placul tuturor politicienilor, ele se uită la piață, la oportunități, la dobânzi, la stabilitatea sistemului fiscal și așa decid cât și cum investesc, la ce prețuri pot comercializa și așa mai departe.

Mai există și o alte inconsistențe, de exemplu o astfel de taxă nu ține cont de specificul sectoarelor. În retail, volume mari și marje mici; băncile nici măcar nu au cifră de afaceri în sens clasic; în distribuția și furnizarea de energie marjele sunt plafonate și statul are datorii de miliarde la aceste companii; va fi foarte afectată industria automotive, motorul exporturilor românești.

Din analiza noastră reiese că statul vrea să strângă 1,3 miliarde de euro pe an, dar în același timp nu colectăm TVA de 7 miliarde de euro pe an. Dacă ANAF ar îmbunătăți chiar și mediocru colectarea din TVA are face rost de mai mulți bani ca să nu mai spun că are legislație modernă și toate instrumentele pentru a-i penaliza punctual pe cei care abuzează de prețurile de transfer. De ce ani de zile nu s-a făcut nimic ca acum să ajungem la taxă anti-economică și contra-productivă pentru noi este o enigmă”.

Alte articole: Alternativa în bani la toate tipurile de tichete ar putea fi o gravă problemă. Apel de ultim moment pentru Guvern