Ministrul Educației vrea să înlocuiască inspectoratele școlare cu centre regionale, dar admite: „Școlile nu sunt încă pregătite”

Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a lansat o propunere de reformă de amploare în sistemul de conducere al învățământului preuniversitar românesc: desființarea inspectoratelor școlare județene și înlocuirea acestora cu centre regionale, într-un orizont de zece ani. Obiectivul acestei măsuri este reducerea birocrației și profesionalizarea managementului educațional, însă ministrul recunoaște deschis că o astfel de schimbare nu poate fi aplicată imediat, din cauza lipsei autonomiei reale a școlilor.

Te-ar mai putea interesa și: Replica Ministrului Educației asupra intenției lui George Simion de a reduce bugetarii: „În zona educaţiei nu avem de dat oameni afară”

Ministrul Educației vrea să înlocuiască inspectoratele școlare cu centre regionale, dar admite: „Școlile nu sunt încă pregătite”

Într-o conferință de presă, Daniel David a explicat că reforma vizează atât structura, cât și funcționarea aparatului de conducere, cu accent pe depolitizare și profesionalizare. El a criticat practica actuală a numirilor politice nedeclarate în funcțiile de conducere din inspectorate, arătând că această realitate generează confuzie și ipocrizie administrativă. În locul acestei ambiguități, ministrul propune un model în care politicul să fie prezent doar în vârf – la nivelul coordonatorului centrului regional – în timp ce restul personalului de conducere să fie angajat prin concurs și să beneficieze de protecție profesională.

„Unele lucruri sună bine, dar duc spre ipocrizie. Eu vorbesc de depolitizare şi am spus: politica se opreşte la poarta şcolii. Asta înseamnă că directorii să dea concurs şi să fie protejaţi după aceea, că degeaba dau concurs şi după aceea nu-i protejezi şi tot politic îi numeşti. Politicul trebuie controlat drastic odată ce vorbim de şcoală.

În cadrul Inspectoratului sau a structurii, cum o să o numim în viitor, şi acolo am spus că avem nevoie de profesionalizare, concurs pe post la nivelul inspectorilor şi pe management, şi pe discipline, deci nu am vorbit de inspectori în general, care trebuie să fie protejaţi, dar în acelaşi timp am spus că cel care coordonează unitatea respectivă trebuie să fie numit politic”, a declarat Daniel David într-o conferinţă de presă susţinută miercuri.

Un alt pilon al reformei propuse este recunoașterea necesității unui echilibru între responsabilitatea politică și competența profesională. Ministrul a sugerat că este legitim ca persoana care conduce centrul regional să fie numită politic, cu un mandat corelat cu cel al ministrului. Această transparență ar permite o mai bună monitorizare publică și o asumare clară a responsabilităților.

„De ce trebuie să fie numit politic, cum se întâmplă lucrurile? Vine un nou guvern, care are un prorgram de guvernare. Ministrul are nişte obiective. Cine este reprezentantul ministerului în teritoriu? Păi este coordonatorul acelei structuri.

Dacă ăla, de exemplu, are o altă perspectivă sau nu este de acord cu programul de guvernare încep nişte lupte şi politice şi de alt timp încât devenim foarte ipocriţi în momentul respectiv. Ăla care va fi acolo trebuie să ştie că vine şi pleacă cu ministrul. Ceilalţi inspectori rămân pe poziţii şi trebuie apărate poziţiile respective”,a argumentat ministrul.

Totuși, cea mai mare piedică în implementarea reformei o constituie, în opinia lui Daniel David, starea actuală a școlilor. Acestea sunt, în general, slabe instituțional și lipsite de autonomie reală. Mulți directori ezită să-și asume decizii importante chiar și atunci când legislația le oferă acest drept, din teama de conflicte interne sau de presiuni externe. Ministrul a dat exemplul planurilor-cadru, unde unii directori au refuzat oportunitatea de a adapta programa școlară locală tocmai din cauza acestor tensiuni potențiale.

„Hai să recunoaştem că e o funcţie politică şi că răspunde politic şi public şi voi (presa – n.r.) puteţi să-l monitorizaţi altfel atunci. Acuma când îi spuneţi că e politic spune că «eu nu sunt politic». Voi ştiţi că este politic, este o ipocrizie de care trebuie să scăpăm”, a subliniat el.

Daniel David speră ca, prin măsuri progresive, precum organizarea de concursuri reale pentru posturile de conducere, clarificarea și limitarea influenței politice și întărirea rolului instituțional al unităților școlare, sistemul să devină suficient de matur în următorii zece ani pentru a susține o reformă structurală de asemenea amploare. Ideea este să se ajungă la un model similar cu cel din alte state europene, unde supravegherea educațională este mai eficientă, descentralizată și profesionistă, iar structurile regionale au un rol mai tehnic decât administrativ-birocratic.

„Dar sper ca în zece ani să le putem desfiinţa, să facem, de exemplu, cum se întâmplă în alte ţări în care ai eventual ceva regional sau dacă ai la nivel de judeţ, de teritoriu sunt mai degrabă inspectorii de specialitate şi inspectorii de management, nu ai structura mamut. De ce nu o putem desfiinţa în acest moment, şi vorbim, iarăşi cinstit? Fiindcă sper ca prin măsurile pe care le propun să întăresc, în timp, autonomia şi forţa unităţii şcolare, autonomie şi forţă care nu există în acest moment.

Am văzut această lipsă de autonomie şi de forţă când am vorbit despre planurile-cadru, când directorii veneau să-mi spună: foarte bună idee, am avea mai multă putere dar nu vrem, fiindcă o să ne certăm cu colegii pe disciplinele care sunt la dispoziţia şcolii, o să ne certăm cu părinţii pe disciplinele care trebuie să fie alese de către elevi. Adevărul este că nu avem şcoli autonome şi puternice în acest moment”, a explicat David.

Te-ar mai putea interesa și: Ce se schimbă în noul model de remunerare a profesorilor. Ministrul Educației, Daniel David: “Discutăm, în primul rând, de venituri diferențiate”