Majoritatea albanezilor sunt extrem de circumspecți când vine vorba despre sistemul bancar. Instituțiile bancare nu au reușit să le câștige încrederea, astfel că puțini sunt cei care s-au lăsat convinși să-și deschidă conturi și să facă tranzacții cu cardul.
Cu toate acestea, autoritățile de la Tirana speră ca Albania să devină prima economie complet digitalizată din lume.
Una dintre principalele motivații pentru această schimbare este combaterea economiei subterane. Potrivit Comisiei Europene, Albania are o „economie informală de mari proporții”, care afectează concurența, mediul de afaceri și reduce încasările la bugetul de stat, scrie Politico.
Estimările arată că economia gri din Albania reprezintă între 29% și 50% din PIB.
Selami Xhepa, profesor de științe economice la Universitatea din Tirana, spune că „eliminarea numerarului este o prioritate absolută pentru țările cu un grad ridicat de informalitate și bani ilegali care destabilizează sistemul financiar”.
Citeste si Cât numerar trebuie să ai în vacanță. Reguli pentru românii care călătoresc în străinătate
Implementarea acestui plan va fi însă dificilă. Marea majoritate a albanezilor preferă să își păstreze economiile în numerar și evită pe cât posibil plățile electronice.
De altfel, chiar și ghidurile turistice recomandă vizitatorilor să aibă întotdeauna cash la ei. Restaurantele mari și lanțurile de magazine acceptă carduri, dar cafenelele, saloanele de înfrumusețare, buticurile sau transportul public încă funcționează aproape exclusiv cu numerar.
Una dintre cele mai mari piedici pentru o societate fără numerar este lipsa de încredere în sistemul bancar.
Un sondaj realizat de Asociația Băncilor din Albania arată că doar 34% dintre cetățeni au încredere în bănci. Mai puțin de jumătate dintre albanezi au un cont bancar, potrivit Băncii Mondiale.
Datele Băncii Naționale indică faptul că 78% dintre albanezi au acces la un cont bancar, însă acest procent este mult sub media europeană de 96%.
Planul guvernului nu este văzut cu ochi buni de mulți oameni politici. Genc Pollo, co-fondator al Partidului Democrat și fost vicepremier, spune că interzicerea numerarului este un demers asemănător „vânatului de găini cu tunul”. El consideră măsura o încălcare a libertății personale și propune în schimb reglementări mai inteligente și competiție din partea platformelor digitale și a criptomonedelor.
Opoziția, prin vocea deputatului Erald Kapri din Partidul Oportunității, susține că inițiativa este doar „o încercare a guvernului de a abate atenția și de a distrage opinia publică de la problemele reale, precum corupția sau costul ridicat al vieții”
Scepticismul față de bănci are și cauze istorice. După căderea comunismului în anii ’90, au apărut numeroase instituții bancare care au promis dobânzi exorbitante de până la 19%.
Acestea s-au dovedit a fi scheme piramidale. Peste o șesime din populație și-a pierdut economiile. În 1997, colapsul acestor firme a dus la o criză națională: statul s-a prăbușit, armata a fost depășită, peste 1 milion de arme au fost furate, iar peste 2.000 de oameni au murit în confruntări.
Pierderea totală: aproximativ 1,2 miliarde de dolari – echivalentul a jumătate din PIB-ul Albaniei de atunci.
Cu toate aceste provocări, autoritățile plănuiesc să introducă un plafon pentru plățile în numerar, să integreze Albania în sistemul SEPA al UE până în octombrie și să lanseze ulterior plăți instant.
Secretarul general al Asociației Băncilor din Albania, Spiro Brumbulli, spune că aceste măsuri vor pregăti terenul pentru o societate fără numerar.