O nouă analiză Deloitte România: noul impozit pe cifra de afaceri ar putea aduce în plus 6,5 miliarde de lei pe an la bugetul de stat

Impactul măsurilor fiscale cuprinse în legea pe care Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament va fi unul semnificativ, în special pentru entităţile care urmează să fie impozitate pe cifra de afaceri, în cazul cărora rata efectivă de impozitare va creşte considerabil, la 20%-30%, după intrarea în vigoare a noilor reglementări, arată o analiă Deloitte România, conform Știripesurse.ro. Conform analizei menționate, impozitul pe cifra de afaceri ar aduce în plus la bugetul de stat 6,5 miliarde de lei pe an.

6,5 miliarde pentru bugetul statului

Se poate ca legea să intre în vigoare chiar din luna octombrie, dat fiind că mai trebuie doar promulgată de preşedintele României şi publicată în Monitorul Oficial, atrag atenţia specialiştii Deloitte.

„Impactul măsurilor fiscale cuprinse în legea pe care Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament va fi unul semnificativ, în special pentru entităţile care urmează să fie impozitate pe cifra de afaceri, în cazul cărora rata efectivă de impozitare va creşte considerabil, la 20%-30%, după intrarea în vigoare a noilor reglementări”, potrivit unei analize realizate de experţii Deloitte România.

Cele mai afectate domenii vor fi următoarele: tehnologie şi telecomunicaţii, industria auto, retail, domeniul farmaceutic şi industria prelucrătoare.

Conform analizei, impozitul pe cifra de afaceri ar aduce în plus la bugetul de stat 6,5 miliarde de lei pe an. Experţii Deloitte atrag atenţia că legea ar putea intra în vigoare chiar din luna octombrie, dat fiind că mai trebuie doar promulgată de preşedintele României şi publicată în Monitorul Oficial.

Printre măsurile care se pot aplica în cel mai scurt timp se numără restrângerea facilităţilor acordate angajaţilor din anumite domenii, precum scutirea de impozit pe bugetele care depăşesc 10.000 de lei pe lună pentru angajaţii din IT, şi reintroducerea contribuţiei la sănătate pentru angajaţii din construcţii şi sectorul agricol.

„Acest pachet de măsuri tratează «un simptom» acut, dar nu şi cauza «bolii», ceea ce induce efecte adverse în economie. Este adevărat că deficitul bugetar trebuie redus şi era nevoie de măsuri în această direcţie, însă ele par dezechilibrate, dat fiind că impactul financiar estimat pentru anii următori provine în proporţie de aproximativ 85% din taxarea suplimentară şi, în consecinţă, în mică parte din reducerea cheltuielilor. Dar, din nou, autorităţile au mers pe o abordare din care lipsesc studiile de impact, măsurile concrete de limitare a evaziunii fiscale şi o viziune clară cu privire la reaşezarea sistemului fiscal naţional în ansamblul său.

Rămâne de văzut care va fi impactul lor real în practică, dar este foarte important ca, din acest moment, să înceapă elaborarea unei strategii fiscale coerente, pe baza unor studii solide, care, chiar dacă necesită timp pentru conturare, să reaşeze sistemul fiscal pe baza corecte şi sustenabile. De altfel, revizuirea cadrului fiscal este prevăzută şi în PNRR, însă se pare că, cel puţin pentru moment, nu reprezintă o prioritate. În plus, factorii de decizie trebuie să identifice domeniile prioritare pentru dezvoltarea economiei naţionale, cu productivitate mult peste medie, pe care să le stimuleze cu facilităţi fiscale şi care să constituie unul dintre pilonii strategiei.

În paralel, este necesar să înceapă tratamentul pentru cauza «bolii», care este reprezentată de ponderea cheltuielilor curente ale statului, mult prea mare în raport cu cea destinată investiţiilor, care cumulează doar puţin peste 18% din total în 2023, chiar dacă în creştere faţă de anul anterior, astfel încât veniturile suplimentare obţinute ca urmare a noilor măsuri fiscale să fie direcţionate către proiecte prioritare ale statului, de dezvoltare a infrastructurii de transport, educaţie, sănătate etc. în beneficiul întregii societăţi”, a anunțat Vlad Boeriu, partener coordonator Servicii Fiscale şi Juridice, Deloitte România.

Se poate ca cea mai importantă măsură cuprinsă în acest pachet, din punct de vedere al impactului, să fie introducerea unui nivel minim al impozitului pe profit, care se va determina prin aplicarea unei cote de 1% din cifra de afaceri, şi care va fi aplicabil dacă impozitul pe profit calculat conform regulilor generale este mai mic în sumă absolută decât acest nivel minim, anunță reprezentanţii Deloitte România.

„Această măsură se va aplica companiilor cu cifra de afaceri mai mare de 50 de milioane de euro, aproximativ 1.000 de companii, după estimările noastre, deci o treime din marii contribuabili, companii româneşti şi multinaţionale. La această măsură se adaugă un impozit pe profit suplimentar, în cazul instituţiilor financiare (2% din principalele venituri în primii doi ani, 1% ulterior), şi a companiilor din industria de petrol şi gaze cu cifra de afaceri mai mare de 50 de milioane de euro (0,5% din cifra de afaceri).

Dintre companiile vizate de impozitul minim, 70% ar urma să fie taxate la cifra de afaceri şi doar 30% rămân la impozitul pe profit, conform datelor raportate de companii pentru 2022 şi estimărilor pe 2023. În consecinţă, pentru acestea, dar şi pentru contribuabilii care vor datora impozit suplimentar, cel mai probabil va creşte cota efectivă de impozitare începând cu 2024.

Cele mai afectate vor fi companiile din tehnologie şi telecomunicaţii, pentru care impozitul total urcă la 31%, industria auto (la 30%), retail (la 29%), domeniul farmaceutic (la 29%) şi industria prelucrătoare (la 28%). Calculele au la bază impozitul pe profit raportat de companii pentru anul trecut şi cifra de afaceri estimată.

Este de reţinut faptul că impozitul pe cifra de afaceri se aplică şi societăţilor din aceleaşi categorii care au pierdere fiscală, aproximativ 100 din totalul menţionat. Măsurile intră în vigoare la 1 ianuarie 2024 şi ar putea aduce la buget aproximativ 6,5 miliarde de lei anul viitor”, a mai declarat și Alexandra Smedoiu, partener Servicii Fiscale, Deloitte România.

Prevederile referitoare la impozitarea bugetelor din salarii, spre deosebire de majoritatea măsurilor, vor fi aplicabile din prima lună după publicarea actului normativ în Monitorul Oficial.

„În aceste condiţii, angajatorii trebuie să fie pregătiţi pentru conformare imediat, fiind vorba de impozite cu reţinere la sursă. Renunţarea la scutirea de impozit pe veniturile angajaţilor din IT care depăşesc 10.000 de lei pe lună va afecta salariul net sau costul salarial pentru angajator.

Spre exemplu, în prezent, pentru un salariu brut de 14.000 de lei/lună, angajatul rămâne cu 9.100 de lei net, după reţinerea contribuţiilor în sumă de 4.900 de lei. În noua formulă, angajatul din IT va putea opta să renunţe la contribuţia la pilonul II de pensii (care în prezent este de 3,75%, însă va creşte la 4,75% de anul viitor), caz în care va rămâne cu un salariu net de 9.350 de lei pe lună (sau 9.486 de lei începând cu 2024), deci mai mult decât în prezent.

Opţiunea pentru menţinerea contribuţiei la pilonul II de pensii va atrage scăderea salariului net la 8.840 de lei lună”, adaugă reprezentanții.

În plus, este important de precizat că reintroducerea contribuţiei de sănătate pentru salariaţii din construcţii va determina o scădere a bugetului net pentru aceştia. De exemplu, la un salariu net de 5.000 de lei, costul total al angajatorului este, în prezent, de 6.492 de lei. Ulterior, pentru a menţine salariul net, angajatorul va trebui să suporte un cost total de 7.436 de lei (+15%). Altfel, salariul net scade la 4.365 de lei (-13%).

Angajaţii din acest sector au în continuare posibilitatea de a renunţa la contribuţia pentru pilonul II de pensii. În consecinţă, ambele măsuri vor pune presiune pe angajaţii din aceste sectoare care până acum beneficiau de aceste facilităţi, dar şi pe angajatori, de la care se aşteaptă să acopere, cel puţin parţial, această posibilă scădere a veniturilor nete. În plus, beneficiarii tichetelor de masă sau de vacanţă vor avea de suportat, şi pentru acestea, contribuţia la sănătate de 10% care până acum nu era datorată.

„Printre alte măsuri, mai este de remarcat creşterea cotei de impozit pe venit de la 16% la 70% pentru veniturile a căror sursă nu a fost identificată, constatate în cadrul unei verificări a situaţiei fiscale personale.

Această măsură însă va fi aplicabilă pentru veniturile identificate în urma verificărilor începute după 1 iulie 2024, deci se acordă indirect o perioadă pentru contribuabili de a se conforma voluntar, situaţie care le-ar permite utilizarea cotelor curente de impunere (semnificativ mai mici), în funcţie de tipul de venit obţinut”, a declarat Raluca Bontaş, partener Servicii Fiscale, Deloitte România.

Te-ar putea interesa și: „Rectificarea bugetară va fi negativă”. Anunț de ultimă oră făcut de ministrul Finanțelor. E prima rectificare negativă după criza din 2010

Pentru companii, o măsură relevantă cuprinsă în această lege este cea legată de generalizarea sistemului de raportare RO e-Factura, destinată către toate operaţiunile taxabile în România, cu excepţia exporturilor şi a livrărilor intracomunitare.

„Procesul are două etape importante: între 1 ianuarie şi 30 iunie 2024, este obligatorie raportarea facturilor în sistem electronic în termen de cinci zile lucrătoare de la emitere, iar după 1 iulie 2024, facturile trebuie emise direct din sistemul RO e-Factura, astfel că cele pe hârtie sau emise în vechiul format electronic nu vor mai fi acceptate din punct de vedere fiscal. Furnizorii vor beneficia de o perioadă de graţie, în primele trei luni din 2024, în care nu se vor aplica amenzi pentru neconformare.

Prin această măsură, România se aliniază tendinţelor la nivel european cu privire la facturarea electronică, după ce ţări precum Italia, Serbia sau Ungaria au implementat sisteme similare, iar alte state, cum ar fi Germania, Belgia, Letonia, Polonia, şi-au anunţat intenţia de a introduce facturarea electronică obligatorie în următorii doi ani. În zona de taxe indirecte, alte măsuri importante sunt cele de majorare a unor cote de TVA.

Printre acestea se numără şi creşterea TVA de la 5% la 9% pentru locuinţele care respectă condiţiile pentru aplicarea cotei reduse, măsură care necesită o atenţie sporită pentru că vine şi cu un set de criterii privind dotările minime ale unei locuinţe pentru a fi considerată locuinţă care poate fi livrată ca atare.

În plus, creşte TVA pentru alimentele cu zahăr şi se introduc accize pentru băuturile nealcoolice cu conţinut ridicat de zahăr şi pentru ţigările electronice ce conţin înlocuitori din tutun, cu sau fără nicotină, şi dispozitive de vaporizare sau similare”, a declarat Vlad Boeriu, ăartener coordonator Servicii Fiscale şi Juridice, Deloitte România.

Implementarea sistemelor electronice de raportare fiscală are ca scop, printre multe altele, simplificarea şi eficientizarea controalelor derulate la contribuabili.

„Din acest considerent, la finalul anului trecut a fost introdusă în legislaţie noţiunea de notificare de conformare, pe care autoritatea fiscală este obligată să o trimită contribuabilului în momentul în care constată neconcordanţe în raportările depuse de acesta sau neconformarea la obligaţiile care îi revin, cu scopul de a creşte conformarea voluntară şi de a direcţiona controalele în zonele cu evaziune fiscală ridicată.

ANAF a emis deja, în primul semestru al anului, 3.700 de notificări de conformare, un volum considerabil, având în vedere că formularul a apărut la jumătatea semestrului. Pe de altă parte, activitatea de inspecţie fiscală a încetinit, atât ca număr, cât şi ca sume impuse.

Din datele ANAF reiese că, în primul semestru din acest an, au avut loc 7.500 de controale la persoane juridice, în scădere de la 8.800 în aceeaşi perioadă a anului trecut. În acelaşi timp, sumele impuse s-au ridicat la un miliard de lei în prima jumătate a acestui an, faţă de 1,4 miliarde de lei în primul semestru din 2022.

În schimb, au crescut verificările documentare, operaţionalizate, de asemenea, prin modificările aduse legislaţiei la finalul lui 2022, pentru a simplifica procesul şi a elibera resurse atât pentru contribuabil (controlul nu se mai derulează la sediul contribuabilului, ci la ANAF), cât şi pentru instituţia de control, care le poate direcţiona către lupta cu marea evaziune. Această procedură necesită în continuare o serie de reglaje în implementare, dar, pe termen lung, ne aşteptăm la rezultate pozitive”, a declarat Alex Slujitoru, partener Reff & Asociaţii | Deloitte Legal.

Vezi și: Se lansează un nou program de finanțare istoric! Ministrul Mediului, Mircea Fechet: „Vom avea un buget de 451 milioane de lei”