Top 10 orașe din România care se sting încet-încet. Pronostic sumbru pentru următorii 15 ani: 20 la sută din urbanul mic și mediu riscă să moară

De ce ”mor” orașe din România? Două cauze importante sunt declinul demografic și contextul economic din ce în ce mai nefavorabil.

Conform datelor oficiale, la 1 ianuarie 2024, populația de peste 65 de ani din România reprezenta 20 la sută din populație, în creștere față de 2023. Totodată, numărul autorizațiilor de construire a scăzut în 2024 și se menține dominat de mediul rural periurban (circa 70 la sută). Asta înseamnă, pe termen mediu și lung, depopulare și irelevanță pentru multe orașe cunoscute care, odinioară, însemnau mult pentru economia autohtonă.

Estimările sunt sumbre. În următorii 15 ani, până la 20 la sută dintre orașele mici și medii din țară riscă să devină irelevante. Nu vor dispărea de pe hartă, dar se vor stinge încet-încet, pierzându-și rolul economic, social și administrativ, relevă o analiză publicată de platforma construct-intelligence.ro.

Declinul demografic al României este cel mai semnificativ din Uniunea Europeană. În ultimii 20 de ani, țara noastră a rămas fără 2,5 milioane de locuitori! Totodată, marile aglomerări urbane precum București, Cluj-Napoca, Timișoara și Iași atrag forța de muncă și multe dintre investiții, în timp ce urbanul mediu și mic, pe principiul vaselor comunicante, se golește și se cufundă în anonimat.

Citește și România reduce numărul cărților electronice de identitate gratuite. 3,5 milioane de beneficiari până în 2026

Analiza privind orașele care se sting a fost bazată pe Indicele de Risc de Irelevanță Urbană (0-100), stabilit după cinci criterii: demografie, dinamica proiectelor, migrație, conectivitate și dependență economică. Cu cât indicele este mai mare, cu atât orașul respectiv are risc mai mare de colaps.

Top 10 orașe din România care se sting

1. Reșița (județul Caraș-Severin): depopulare cronică; UCM Reșița în faliment (2025); proiectul feroviar Reșița–Timișoara are avize, dar întârzieri administrative persistă. Risc: ridicat.
2. Câmpulung (Argeș): colapsul ARO (faliment 2006) + scădere populație 2011→ 2021 (27.574 loc.); proximitatea A1 nu a înlocuit platforma industrială. Risc: ridicat.
3. Petroșani (Hunedoara, în foto): vale minieră în tranziție; declin demografic sever; programe de „tranziție justă” în curs, dar efectele durează. Risc: ridicat.
4. Lupeni (Hunedoara): același profil minier; populație 2021 aproape 18,700; oportunitățile non-miniere rămân limitate. Risc: ridicat.
5. Motru (Gorj): mono-dependență energetică; tranziția pe cărbune apasă; proiecte noi modeste. Risc: ridicat (estimare).
6. Roman (Neamț): pierdere de populație; economie ancorată în metalurgie (Petrotub/AMTP Roman). A7 ajunge relativ aproape (Pașcani–Bacău), dar fazarea până la capăt e 2025–2026; efectele vor veni târziu. Risc: mediu-ridicat (poate coborî dacă A7 se deschide complet și apar investiții).
7. Tecuci (Galați): slab conectat până la finalizarea A7/A8; scădere demografică. Risc: mediu-ridicat.
8. Turnu Măgurele (Teleorman): margine de rețea, puține proiecte, emigrație internă/externă ridicată la nivel județean. Risc: mediu-ridicat.
9. Reghin (Mureș): dependență de lemn/mobilă; presiuni pe costuri și forță de muncă; migrație negativă regională. Risc: mediu.
10. Tulcea (Tulcea): demografie și economie fragile; conectivitate rutieră modestă (fără autostradă); șocuri în turism/Delta afectează cashflow local. Risc: mediu (volatil).

”Aceste exemple nu sunt excepții. Sunt repere ale unui fenomen mai amplu, care poate atinge zeci de alte orașe similare.

O șansă de supraviețuire pentru multe dintre aceste orașe vine din conectivitate. Autostrada Moldovei (A7), dacă va fi finalizată la timp, poate resuscita centre precum Roman sau Tecuci. Modernizarea liniei feroviare Reșița-Timișoara ar putea salva, în parte, capitala Carașului. Dar fără șantiere reale și fără accelerarea proiectelor, aceste orașe rămân izolate”, susțin realizatorii analizei.

Care ar fi strategia de salvare

Autorii analizei consideră că sunt trei direcții esențiale de care depinde salvarea orașelor cu risc mare de colaps.

• Legarea rapidă la coridoarele mari de transport. Altfel, niciun investitor nu va paria pe aceste orașe.
• Reconversia economică, prin parcuri industriale de mici dimensiuni și fonduri de tranziție justă, care să înlocuiască industriile moarte.
• Urbanism orientat pe retenția populației tinere, cu servicii publice funcționale, locuințe accesibile și orașe în care merită să rămâi.

Citește și Mii de români trăiesc fără curent electric în case, în zone izolate și greu accesibile