Patru luni în uniformă militară pentru 6.000 de euro. Guvernul schimbă regulile apărării României

Guvernul României are pe agenda de joi două proiecte legislative considerate cruciale pentru consolidarea apărării naționale și pentru adaptarea armatei la noile tipuri de amenințări. Ministerul Apărării Naționale (MApN) propune atât introducerea serviciului militar voluntar, cât și modificarea legii apărării naționale, pentru a clarifica liniile de comandă și pentru a permite armatei să acționeze mai eficient în fața unor pericole, inclusiv în afara granițelor.

Te-ar mai putea interesa și: Militarii francezi au ajuns la bordul unui petrolier, suspectat că ar fi lansat dronele de deasupra Danemarcei

Patru luni în uniformă militară pentru 6.000 de euro. Guvernul schimbă regulile apărării României

Cine se poate înscrie:

cetățeni români, bărbați și femei, între 18 și 35 de ani, care nu au efectuat stagiul militar obligatoriu sau nu sunt în rezervă.

Durata: până la patru luni de pregătire de bază.

Condiții: voluntarii trebuie să treacă printr-un proces de selecție medicală și psihologică și să semneze un angajament.

Drepturi: cazare, hrană, echipament, asistență medicală gratuite și o indemnizație lunară similară cu cea a militarilor în termen.

Recompensă financiară: la final, fiecare participant primește o indemnizație echivalentă cu trei salarii medii brute pe economie, aproximativ 6.000 de euro.

Statut ulterior: absolvenții programului vor fi înregistrați în rezerva operațională a Armatei.

Acest sistem se dorește o soluție pentru întărirea rezervei militare, într-un moment în care România dispune de circa 70.000 de cadre active, aproximativ 40.000 de rezerviști (mulți vârstnici, greu mobilizabili) și doar 3.000 de rezerviști voluntari instruiți în ultimii doi ani.

Pe lângă introducerea serviciului militar voluntar, Guvernul discută și un proiect de lege care redefinește mecanismele de comandă și acțiune ale Armatei.

Se stabilesc clar liniile de comandă și responsabilitățile în caz de criză sau conflict.

Armata va putea să lovească ținte pe timp de pace, inclusiv ținte aflate în afara teritoriului României, dacă acestea reprezintă o amenințare la adresa securității naționale.

Modificările vin în contextul incidentelor repetate cu drone rusești în apropierea sau chiar pe teritoriul României. În caz de amenințări majore, autoritățile pot activa gradual măsuri de apărare, chiar înainte de declararea oficială a stării de urgență sau de război.

Parlamentul României va avea rolul de a aproba utilizarea capacităților militare și nonmilitare, la propunerea Președintelui României, după consultarea CSAT. În situația intrării țării într-un conflict, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) ar putea fi militarizat, pentru a asigura coordonarea unitară a tuturor structurilor.

MApN susține că aceste modificări sunt esențiale pentru:

• creșterea capacității de apărare a României,
• pregătirea populației tinere pentru un posibil conflict,
• flexibilizarea reacției în fața unor atacuri hibride sau a unor agresiuni precum cele cu drone,
• reducerea vulnerabilităților cauzate de numărul scăzut al rezerviștilor tineri și instruiți.

Te-ar mai putea interesa și: Donald Trump a amenințat că îi va concedia pe liderii militari care nu sunt de acord cu el