De ce crește vârsta de pensionare în Europa. Ce spun economiștii

De ce crește vârsta de pensionare în Europa. La începutul lui octombrie 2025, premierul francez Sébastien Lecornu a anunțat suspendarea reformelor controversate ale pensiilor până după alegerile prezidențiale din 2027. Decizia a fost salutată de deputații socialiști, în timp ce mediul de afaceri a reacționat negativ, iar agenția S&P a retrogradat ratingul de credit al Franței, invocând riscuri bugetare.

Într-un articol publicat în The Conversation, economiștii Javier Díaz Giménez (IESE Business School, Universidad de Navarra) și Julián Díaz Saavedra (Universidad de Granada) au analizat reforma sistemelor publice de pensii din Europa, folosind Spania ca studiu de caz.

Citește și Nicușor Dan declară că trebuie micșorate pensiile magistraților, în raport cu salariul. Nu e nevoie de o modificare a Constituției

Aceștia au observat că, în timp ce Franța amână măsuri considerate inevitabile, numeroase state europene se confruntă cu propriile crize ale sistemelor de pensii, ceea ce face necesară o reflecție asupra unor reforme care să fie durabile, echitabile și acceptabile politic.

Problemele sunt bine cunoscute: populația Europei îmbătrânește, rata natalității scade, iar speranța de viață crește. Tot mai puțini lucrători finanțează pensiile unui număr tot mai mare de beneficiari, pentru perioade tot mai lungi, în timp ce schimbările tehnologice reduc ponderea veniturilor salariale în PIB. Sistemele „pay-as-you-go”, create într-un context demografic complet diferit, trebuie adaptate, însă orice discuție despre majorarea vârstei de pensionare generează proteste masive, fie la Paris, fie la Madrid sau Bruxelles, potrivit digi24. 

Cazul Franței este elocvent: reforma propunea creșterea vârstei de pensionare la 64 de ani, de la 62. Prin comparație, Danemarca ajustează automat vârsta de pensionare în funcție de speranța de viață și a decis deja creșterea acesteia la 70 de ani până în 2040.

Potrivit celor doi economiști, reformele eșuează pentru că politica prevalează asupra evidențelor economice. Deși tendințele demografice sunt previzibile, iar soluțiile tehnice există, ele se lovesc de interese electorale și de neîncrederea cetățenilor.

Citește și Adunarea Națională a Franței a votat suspendarea controversatei reforme a pensiilor

Pentru a depăși aceste blocaje, autorii propun o abordare multidimensională, care să vizeze simultan atât cheltuielile, cât și contribuțiile și care să includă măsuri de compensare pentru cei afectați direct de schimbări. Spania oferă deja exemple utile, cu relevanță și pentru alte state, inclusiv pentru Franța.

Un element-cheie îl reprezintă mecanismele automate de ajustare, reguli care adaptează pensiile în funcție de realitățile economice și demografice, reducând necesitatea unor reforme bruște și politizate. În plus, economiștii recomandă acordarea unui transfer unic de active lichide către gospodăriile afectate de reducerile de beneficii.

Deși acest tip de compensație ar cere emiterea unor datorii suplimentare, experiența arată că reformele implementate fără sprijin pentru „perdanți” sunt deseori blocate sau anulate ulterior.