Planul României cu privire la creșterea natalității și la avorturi. Marcel Ciolacu: „Dăm femeii alternativa”

Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, candidat la funcţia de preşedinte al României, a declarat, sâmbătă, că susţine familia tradiţională şi că în programul de guvernare trebuie un plan demografic pentru a da „femeii alternativa ca ultima alegere a sa să fie avortul”.

Marcel Ciolacu vrea noi măsuri pentru creșterea natalității

„Am mai explicat. Sunt unul dintre susţinătorii familiei tradiţionale, dar eu cred – şi am avut o discuţie lungă şi cu domnul Grindeanu şi mai ales cu doamnele din echipă – va trebui în planul de guvernare să venim şi cu un plan demografic. Va trebui să dăm femeii alternativa ca ultima alegere a sa să fie avortul”, a afirmat Marcel Ciolacu, la Biroul Electoral Central, întrebat cum se poziţionează, în calitate de candidat la funcţia de preşedinte al României, faţă de tema avortului şi a parteneriatului civil între persoanele LGBT.

Liderul social-democraţilor a adăugat că statul trebuie să intervină cu alternative pentru ca ultima alegere să fie avortul.

„Normal, se întâmplă să rămână însărcinată când e în studenţie, se întâmplă să rămână însărcinată când niciunul dintre parteneri nu are serviciu. Atunci statul trebuie să intervină să dea o alternativă, trebuie să vină cu un program social ca ultima alegere să fie avortul”, a punctat Marcel Ciolacu.

Vezi și: INS: România avea în 2023 trecut o populație activă de 8,15 milioane de persoane și 455.600 de șomeri

România are tot mai puțini copii. Anul trecut, cel mai mic număr de nou-născuți din 1930 până în prezent

Numărul copiilor cu vârsta cuprinsă între 0-17 ani care aveau domiciliul în România, la 1 ianuarie 2024, a fost de 3,796 milioane, în scădere cu 80.700 comparativ cu perioada similară din anul anterior, potrivit unui comunicat al Institutului Naţional de Statistică.

”La 1 ianuarie 2024 numărul copiilor cu vârsta cuprinsă între 0-17 ani care aveau domiciliul în România, a fost de 3.796.400, în scădere cu 80.700 comparativ cu perioada similară din anul anterior; Ponderea minorilor în totalul populaţiei după domiciliu a fost, la 1 ianuarie 2024, de 17,4%, în scădere faţă de anii anteriori.

Ponderea băieţilor în segmentul de populaţie mai mică de 18 ani a fost, în ultimii ani, superioară (51,4%), comparativ cu cea a fetelor de aceeaşi vârstă; raportul de masculinitate a fost de 1.057 de băieţi la 1.000 de fete.

În anul 2023, numărul născuţilor-vii înregistraţi la oficiile de stare civilă din România a fost de 155.400 copii, cel mai mic număr de născuţi-vii din 1930 până în prezent.

Cele mai ridicate rate ale natalităţii, înregistrate în anul 2023, au fost în regiunile Nord-Vest (8 născuţi-vii la 1.000 locuitori) şi Centru (7,7 născuţi-vii la 1.000 locuitori), iar cele mai scăzute rate de natalitate s-au înregistrat în regiunile Sud-Est (6,4 născuţi-vii la 1.000 locuitori) şi Sud-Vest Oltenia (6,3 născuţi-vii la 1.000 locuitori).

La începutul anului şcolar 2023/2024, populaţia şcolară era de 3.466.500, cuprinsă într-o reţea de învăţământ cu 7.102 unităţi şi 245.000 cadre didactice.

Din totalul populaţiei şcolare, numărul copiilor din creşe şi grădiniţe era de 547.700, al elevilor din clasele primare şi gimnaziale a fost de 1.597.500, iar al celor din învăţământul liceal era de 602.000.

Pentru aceeaşi perioadă de referinţă, gradul de cuprindere în învăţământ a populaţiei de vârstă şcolară a fost de 70,3%”, se arată în comunicatul Institutului Național de Statistică.

Vezi și: România în declin demografic: INS raportează o scădere dramatică a populației