Raport european alarmant: Adolescenții români, printre cei mai expuși la fumat, vapat și dependență digitală

Agenția Uniunii Europene privind Drogurile (EUDA) a publicat raportul ESPAD 2024, care analizează consumul de substanțe și comportamentele de risc în rândul adolescenților de 15–16 ani din 37 de state europene, inclusiv România. Rezultatele arată o creștere alarmantă a utilizării țigărilor electronice, a consumului non-medical de medicamente și a dependenței digitale, în special în rândul tinerilor din Europa Centrală și de Est, potrivit știrileprotv.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Din ce cauză s-a produs explozia din blocul din Rahova. Specialiştii au găsit mai multe fisuri în țeava principală de gaz din subsol. Raportul INSEMEX 

Raport european alarmant: Adolescenții români, printre cei mai expuși la fumat, vapat și dependență digitală

Deși la nivel european se observă o tendință descrescătoare în consumul de alcool și tutun tradițional, România continuă să depășească media europeană, ocupând locul 4 la fumat și poziția a 9-a la consumul de alcool. Totodată, țara noastră se situează printre cele mai afectate de creșterea vapatului, unul din doi adolescenți români declarând că a încercat cel puțin o dată țigările electronice.

Raportul semnalează că expunerea digitală excesivă devine o problemă tot mai gravă. Aproape 53% dintre adolescenții români consideră că petrec prea mult timp pe rețelele sociale, peste media europeană de 47%. În plus, 25% dintre tineri manifestă comportamente problematice legate de jocurile video, un procent superior mediei europene (22%). Fetele sunt mai vulnerabile la dependența de social media (58%), iar băieții raportează mai frecvent probleme cu gamingul (16% față de 6% la fete).

În privința consumului de substanțe, alcoolul rămâne cel mai utilizat drog legal în Europa. 81% dintre adolescenții români au consumat alcool cel puțin o dată în viață, peste media europeană de 73%. În același timp, 26% dintre tinerii români au fumat în ultima lună, iar 53% au folosit țigări electronice, ceea ce arată o schimbare de preferință semnificativă față de tutunul clasic. Țigările electronice sunt percepute ca fiind mai ușor de obținut și mai puțin riscante, fapt care contribuie la popularitatea lor.

La capitolul droguri ilicite, canabisul rămâne substanța cel mai frecvent consumată la nivel european, cu o prevalență de 12%. În România, consumul rămâne mai scăzut, unde 6,2% dintre adolescenți au declarat că au experimentat cel puțin o dată un drog ilicit. În schimb, raportul atrage atenția asupra creșterii utilizării necontrolate de medicamente (tranchilizante, sedative, analgezice), o tendință nouă care necesită intervenții rapide și adaptate.

Chiar dacă România se situează sub media europeană în ceea ce privește consumul de droguri ilicite, fenomenul nu poate fi ignorat: aproximativ 1 adolescent din 16 a încercat deja cel puțin o substanță interzisă prin lege. Specialiștii atrag atenția că vârsta de debut scade constant, iar curiozitatea, presiunea socială și accesibilitatea tot mai mare la astfel de substanțe, inclusiv prin mediul online, cresc riscul de dependență timpurie.

În plus, consumul ocazional, adesea perceput ca „inofensiv”, este asociat cu tulburări emoționale, scăderea performanțelor școlare și comportamente de risc. Autoritățile avertizează că prevenția timpurie, educația și implicarea familiilor sunt esențiale pentru a opri extinderea acestui trend îngrijorător în rândul tinerilor.

„Prevenția nu este un mesaj, ci o investiție”, a subliniat Rareș-Petru Achiriloaie, președintele Agenției Naționale pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor (ANPCDDA).

Totodată, accesul la droguri a devenit mai facil, iar internetul joacă un rol tot mai mare în răspândirea acestor substanțe, prin rețele ascunse sau livrări disimulate. În paralel, lipsa activităților educative și recreative face ca unii tineri să caute senzații noi prin consum. Autoritățile avertizează că este nevoie de o strategie coerentă de prevenție, bazată pe colaborarea dintre școli, părinți și instituțiile de sănătate, pentru a opri extinderea acestui fenomen și pentru a oferi tinerilor alternative sănătoase de dezvoltare și afirmare.

Te-ar mai putea interesa și: Stăm bine la internet! România, ţara cu cel mai mic cost într-un nou raport care analizează 60 de state. INFOGRAFIC