România importă electricitate de 2.100 MWh, cât producția Hidroelectrica. Producția este aproape de zero în eoliene, iar un reactor de la Cernavodă este ieșit din funcțiune

Azi 23 noiembrie, România importă electricitate de 2.100 MWh, aproape egală cu producția Hidroelectrica, (care este cel mai mare contributor în mixul energetic), care este de puțin peste 2.300 MWh. Raportat la un consum de 8.000 de MWh, rezultă că importul are o contribuție de peste 25% în asigurarea consumului intern, conform Economedia.

România trebuie să-și asigure consumul de energie cu importuri aproape egale cu toată producția Hidroelectrica

Acest lucru se petrece pentru că în țara noastră este producție aproape de zero în eoliene, miile de turbine instalate pe teritoriul României nu funcționează, pentru că nu bate vântul și, de asemenea, avem reactorul 2 al Centralei Nucleare Cernavodă ieșit din funcțiune, pentru reparații.

Termoncentralele pe gaz și pe cărbune funcționează la capacitate, în cazul cărbunelui, aceasta fiind capacitatea actuală – circa 1.000 de MW (restul miilor de MW din Oltenia și Valea Jiului fiind incapacitați, din pricina obligațiilor de decarbonizare dar și a lipsei lor de competitivitate în piață, energia pe cărbune fiind cea mai scumpă – n.r.).

Te-ar putea interesa și: Anunț din partea Hidroelectrica: a fost anulată licitația pentru construirea parcului fotovoltaic gigantic din Oltenia. Ar fi fost cel mai mare din Europa

Chiar și producția de energie din biomasă este azi mai mare decât cea eoliană, iar producția de energie fotovoltaică este și ea mai mare decât ce provine de la morile de vânt.

Nominal, în eoliene avem o capacitate instalată de peste 3.000 de MW. Cele mai mari valori înregistrate ale producției în acest domeniu au fost de circa 2.700 MW. Se poate întâmpla însă, precum în weekend-ul trecut, ca la furtuni, cu viteze ale vântului de peste 100 de kilometri pe oră, eolienele să se oprească, pentru că există riscul să se rupă paletele. Tot la furtuna de sâmbăta trecută, Reactorul 1 de la Cernavodă a intrat în avarie, ceea ce a pus în dificultate SEN, dar Hidroelectrica a intervenit imediat și a început să uzineze mai multă apă din lacuri, pentru a acoperi deficitul de producție.

Evacuarea energiei din Dobrogea în SEN este unul din lucrurile cele mai importunate pe care le are de rezolvat Trasnelectrica, operatorului Sistemului de Transport. Aici sunt cele mai multe eoliene instalate și aici avem și Centrala Cernavodă. Sunt mii de MW care, la producție de capacitate, pun presiune enormă pe rețea. Echilibrarea SEN se poate face doar cu producție mare și bandă într-o altă zonă a țării. Acesta va fi rolul viitoarei termocentrale pe gaz Mintia, de 1.700 MW și a, încă incertei, dar în proiect, hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarnița – Lăpuștești.

Hidroelectrica are cea mai mai capacitate energetică instalată și funcțională – 6.400 MW. Cărbunele, desi pe hârtie cu multe mii de MW, are o capacitate disponibilă imediat de circa 1.200 MW. Termocentralele pe gaz pot merge uzual până la 1.600 MW. Eolianul și fotovoltaicul sunt cele mai impredictibile. Pot livra chiar și 3.000 de MW în SEN, la un moment dat, dar pot tinde și către aproape 0, cum este azi, relatează sursa.

Vezi și: Mulți români întâmpină dificultăți în schimbarea furnizorului de energie electrică. Consiliul Concurenţei analizează dacă le-a fost blocată mutarea la companii precum Hidroelectrica