România, în controverse. Ce impact au noile măsuri fiscale pregătite în coaliție

Pachetul actual al modificărilor fiscale ieșit în spațiul public cuprinde și „elemente discutabile”, spune Alex Milcev, Partener al companiei de consultanță EY, lider al departamentului de Asistenţă fiscală şi juridică. Noile măsuri ar putea fi îmbunătățite, tocmai pentru a reuși să atingă obiectivele bugetare ale guvernului, a informat economedia.ro.

Citește și: Românii au dat verdictul. Ce se întâmplă cu industria alimentară după noile măsuri fiscale. „Vom fi nevoiţi să creştem preţurile”

România, în controverse. Ce impact au noile măsuri fiscale pregătite în coaliție

Discuția vine în contextul proiectului de ordonanță apărut în spațiul public care cuprinde o serie de măsuri fiscale gândite pentru a acoperi găurile bugetare, dar care sunt deocamdată la nivel de „draft”. Dintre acestea: impozit de 3% pentru microîntreprinderi cu venituri de peste 300.000 de lei/ Impozit pe deținerea mai multor proprietăți imobiliare/ Scutirea de impozit pe venit pentru IT-iști se aplică doar pentru veniturile de sub 10.000 lei. Partea din venitul brut lunar ce depășeşte 10.000 lei nu beneficiază de facilități fiscale.

Potrivit sursei citate, premierul Marcel Ciolacu anunță că se pregătește o eliminare de excepții la CASS (asigurările de sănătate). „IT-ul e scutit de plata impozitului pe venit de 20 de ani. A fost o măsură a unui stat care și-a asumat-o. Nu spun că s-a încheiat, dar e nevoie de echitate socială și fiscală. Dar la pachet la constructorii vor plăti CASS și vom veni cu mărirea salariului minim la constructori”, a spus Ciolacu.

„România se află în coada clasamentului în UE privind colectarea veniturilor la buget, ca procent în Produsul Intern Brut, în jur de 27 – 28%. Prin comparaţie, media europeană depăşeşte 40% şi unele țări ajung şi la 50%. Doar prin această comparaţie se poate trage concluzia că sistemul fiscal românesc nu este foarte împovărător.

Această nou-propusă reformă fiscală este menită sa sporească substanțial veniturile la buget și, deci, să crească povara asupra contribuabililor. Dacă analizăm, însă, din perspectiva unui investitor în România, fie străin, fie român, trebuie să facem o comparație cu țări din Uniunea Europeană și, mai ales, cu țări din regiune. Aș putea spune că România nu are un sistem fiscal prea complicat”, consideră Milcev.

„Sunt multe exemple de țări cu sisteme fiscale mai complexe, cu sancțiuni mai dure, astfel că, prin comparație, România se poziționează bine. Se poate spune că, în contextul acestor măsuri de creșteri fiscale, acest avantaj competitiv se mai reduce, însă dacă analizăm la rece și ne comparăm cu țările din regiune, cred că în continuare putem fi atractivi pentru investitorii străini”, adaugă specialistul.

Pachetul actual al modificărilor fiscale ieșit în spațiul public cuprinde și “elemente discutabile”, cum ar fi modalitatea de funcționare a unui impozit pe profit minim (numit ajustor fiscal), care poate aduce în poziție de plată inclusiv firmele care sunt pe pierdere fiscală. Există țări care îl aplică într-o formă sau alta, cum ar fi, de exemplu, Polonia.

„Dacă măsurile propuse sunt adoptate după o consultare constructivă cu mediul de afaceri, consider că ele pot fi îmbunătățite astfel încât sa atingă obiectivele bugetare ale guvernului, fără să știrbească din atractivitatea investițională a României”, spune Milcev.

Legat de măsuri, cele mai importante ca impact, sunt, potrivit specialistului, următoarele: introducerea, în premieră, a conceptului de ajutor fiscal, ceea ce este un impozit pe profit minim. Apoi, mult discutatul aspect al reducerii/eliminării facilităților fiscale în trei domenii importante – IT, agricultură și construcții. Din ultimele două domenii dispar toate facilitățile referitoare la asigurările sociale, iar în domeniul IT se reduce facilitatea scutirii de plată a impozitului pe venit, care se va aplica doar la salariile de până la 10.000 lei/ lună.

Tichetele de masă şi vacanță, foarte larg utilizate de angajatori, vor fi mai nou taxate cu 10% contribuția de sănătate. Nu vor dispărea însă, întrucât încă oferă un avantaj fiscal comparat cu regimul fiscal al salariilor.

O altă modificare neașteptată este renunțarea la taxarea inversă pentru domeniul imobiliar și construcții, mai ales construcții noi. „În multe asemenea tranzacții TVA va trebui, mai nou, finanțat și plătit efectiv. O măsură la fel de importantă ar fi neplafonarea CASS în cazul liber profesioniștilor (PFA), care ar urma să echilibreze și să reducă din diferențele fiscale mari care există în prezent între PFA-uri și angajații pe contracte de muncă. În aceeași direcție sunt propuse mai multe modificări fiscale din zona microîntreprinderilor, prin care se restrânge aria de aplicare și zona de potențiale abuzuri”, amintește expertul EY.

Sectorul financiar este expus şi el: restrângerea deductibilității provizioanelor de la 100% la 30% ar avea un impact major asupra băncilor si IFN. „Aici de așteptat este şi reacția BNR”, completează Milcev.

Alte articole: Guvernul renunță la taxa pe zahăr pentru sucuri și bere fără alcool. Noi măsuri fiscale din toamnă