România practică unele dintre cele mai mari prețuri din UE la gaze și energie electrică în ciuda plafonării

Prețurile la gaz per 100KWh, exprimate în standardul de putere de cumpărare (PPS), au fost cele mai mari în România (28,83 PPS), Olanda (21,12 PPS) și Portugalia (16,45 PPS). Cele mai mici prețuri la gaze le-au plătit ungurii (5,1 PPS) și croații (6,2 PPS), potrivit celor mai rcente date analizate de Eurostat.

Ceea ce puțină lume știe este faptul că în componența prețului total cu amănuntul pentru consumatorii casnici intră în proporție diferită în funcție de fiecare țară și sistem fiscal, taxele și impozitele. Contribuția fiscală relativă în prima jumătate a anului 2023 a fost cea mai mică în Luxemburg, unde subvențiile din partea statului pentru compensarea prețurilor ridicate au dus la cifre negative (-70,51%), scrie ziare.com

România practică unele dintre cele mai mari prețuri din UE la gaze și energie electrică

Cele mai mari proporții ale impozitării în prețul gazelor au fost observate în Danemarca, unde taxele și impozitele au corespuns la 39,70% din prețul final. În Olanda, acest procentaj a fost de 35,87%. TVA în UE a reprezentat 10,78% din prețul total. Ponderea TVA în prețul total a variat de la 4,59% în Italia la 21,36% în Ungaria. Comparativ cu prima jumătate a anului 2022, ponderea taxelor a scăzut cu 8,16 puncte procentuale (pp), de la 26,95% la 18,79%, dar a crescut comparativ cu a doua jumătate a anului 2022 (13,81%). În România, clienții casnici și organizațiile de caritate sunt scutiți de la plata accizei pentru gazul natural (conform Codului Fiscal și a Normelor metodologice de aplicare a acestuia), însă costurile se răsfrâng asupra prețurilor care se practică între producător și furnizor.

Citeste si Prețurile la energie au scăzut în 2023, anunță Consiliul Concurenței. Cum ar trebui să aibă loc trecerea de la schema de plafonare la piața liberă

Prețurile finale ale gazului natural pentru consumatorii casnici, care includ toate taxele, impozitele și TVA, de la prima jumătate a anului 2022 la prima jumătate a anului 2023 au crescut exponențial în perioada studiată de Eurostat în tot blocul comunitar, cu excepția a patru dintre cele 24 de state membre ale UE pentru care sunt disponibile date – Cipru, Malta și Finlanda nu raportează prețurile la gazul natural în sectorul casnic. Cele mai mari creșteri au fost observate în Letonia (139,2%), România (133,8%) și Austria (103,4%). Costul energiei a fost principalul factor al creșterilor.

Care este nivelul prețurilor la energie electrică în prezent în UE și în România

Prețul energiei în UE depinde de ofertă și cerere, dar și de situația geopolitică, mixul energetic național, diversificarea importurilor, costurile rețelelor, costurile de protecție a mediului, condițiile meteorologice severe sau nivelurile de accize și taxare, după cum explică statisticienii de la Eurostat.

Astfel, anul trecut cele mai mari prețuri la electricitate au fost înregistrate în Olanda (0,4750 euro/ KWh), Belgia (0,4350 euro/KWh), România (0,4199 de euro/KWh) și Germania (0,4125 euro/KWh). Cele mai mici prețuri au fost observate în Bulgaria (0,1137 euro/KWh), Ungaria (0,1161 euro/KWh) și Malta (0,1256 euro/KWh). Pentru consumatorii casnici olandezi, costul per KWh a fost cu 64% peste prețul mediu al UE, în timp ce gospodăriile din Bulgaria, Ungaria și Malta au plătit mai puțin de jumătate din prețul mediu al UE.

Citeste si Sebastian Burduja: Schema de plafonare a facturilor va rămâne valabilă până în 2025. Cum ar putea avea loc trecerea la piața liberă

Prețul mediu al UE în prima jumătate a anului 2023 – un mediu ponderat folosind cele mai recente date (2022) pentru electricitatea consumatorilor casnici – a fost de 0,2890 euro/KWh.

De la an la an totuși, prețurile totale au crescut în majoritatea statelor membre ale UE, cu excepția a cinci. Cea mai mare creștere a fost observată în Olanda (953,2%), urmată de Lituania (87,8%) și România (77,3%). Costurile de energie și aprovizionare, precum și reducerea subvențiilor și alocațiilor au determinat creșterea. Spania (-40,6%) și Danemarca (-16,3%) au fost cele două țări ale UE care au înregistrat cele mai mari scăderi.

Și prețurile la electricitate bazate pe puterea de cumpărare (PPS) au fost cele mai mari în România (76) și Cipru (41). Cele mai mici prețuri la electricitate bazate pe standardul de putere de cumpărare au fost observate în Malta (14,2) și Luxemburg (15,5).