Guvernul României a aprobat, printr-un memorandum datat 14 august 2025, reducerea numărului de beneficiari ai cărților electronice de identitate (CEI) gratuite, de la 5 milioane la 3,5 milioane de persoane. Această decizie survine după ce Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a propus diminuarea cu 21 de milioane de euro a fondurilor alocate proiectului prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), invocând un interes scăzut al populației și necesitatea „securizării investiției” în contextul riscurilor fiscale actuale.
Te-ar mai putea interesa și: Gratuitatea actelor de identitate rămâne neschimbată pentru românii din diaspora, asigură ministra de Externe
Potrivit memorandumului, România a beneficiat de 150 de milioane de euro nerambursabili prin PNRR pentru implementarea CEI. Obiectivul inițial presupunea emiterea a 5 milioane de documente electronice până la 30 iunie 2026, pentru care fusese rezervat un buget de 70 de milioane de euro. Lansarea proiectului a început cu un pilot în Cluj, vara anului 2021, însă debutul oficial a avut loc abia în martie 2024, tot în Cluj, urmat de implementarea graduală în București și alte orașe între aprilie și august. Până în prezent, au fost emise doar 436.674 de CEI și înregistrate 467.290 de cereri, semnalând un ritm mult sub cel estimat.
MAI explică aceste întârzieri printr-o serie de probleme tehnice și administrative: fluxuri complet noi de lucru, lipsa de experiență a personalului, capacitate limitată a autorităților locale și interes redus al cetățenilor pentru adoptarea noilor cărți electronice. Pentru a remedia situația, ministerul a pus și pregătește mai multe măsuri: extinderea rețelei de ghișee pentru preluarea cererilor (672 deja operaționale), adaptarea misiunilor diplomatice și consulatelor pentru preluarea cererilor cetățenilor din străinătate începând cu trimestrul IV 2025, precum și posibilitatea depunerii cererilor la orice serviciu de evidență a persoanelor, indiferent de domiciliu. De asemenea, se dezvoltă o aplicație mobilă pentru citirea datelor din cip și se promovează avantajele CEI în rândul populației.
Alte măsuri includ organizarea de caravane pentru colectarea datelor biometrice în teritoriu, inclusiv în zone greu accesibile sau în cadrul unor evenimente, după modelul campaniilor pentru pașapoarte. Se lucrează, totodată, la o soluție digitală care să permită încărcarea online a documentelor și colectarea datelor biometrice, cu validarea finală la eliberarea cărții electronice. MAI estimează că aceste măsuri ar permite procesarea a aproximativ 307.000 de cărți electronice pe lună (circa 15.000 de cereri zilnic), ceea ce ar face posibilă atingerea noului obiectiv de 3,5 milioane de CEI până în iunie 2026.
Ministerul avertizează că orice întârziere suplimentară ar putea avea consecințe semnificative: sancțiuni financiare de circa 264 de milioane de euro din partea Comisiei Europene, prejudicii de imagine pentru România prin ratatea unei investiții strategice în digitalizare și interoperabilitate europeană, precum și pierderea oportunității de a participa la procesul european de integrare digitală prevăzut în „Deceniul Digital 2030”.
Te-ar mai putea interesa și: Cât de diferite sunt noile Cărți de Identitate față de cele vechi. Avantaje și detalii de la MAI