România trebuie să se grăbească cu reforma pensiilor speciale. Comisia Europeană ia în considerare scoaterea procentului de 9,4% din PNRR

Comisia Europeană ia o decizie fără precedent. Executivul european este de acord cu eliminarea procentului de 9.4% pentru pensii din bugetul României, însă condiția este una cât se poate de clară: reforma pensiilor speciale trebuie să fie implementată cât mai repede, informează stiripesurse.ro.

Pensiile speciale, prioritară pentru România

Comisia Europeană ar fi de acord cu scoaterea procentului de 9,4% pentru pensii din bugetul României, prevăzut în PNRR. Condiția este creșterea pensiilor mici și mărirea în perspectivă a vârstei de pensionare.

Vezi și: Anunț pentru pensionari. Cât va crește punctul de pensie. Se întâmplă de la 1 ianuarie 2024

„România trebuie să se găbească cu reforma pensiilor. Nu suntem neapărat fericiți cu ceea ce se întâmplă, că nu vrem un mecanism de frânare, ci creșterea pensiilor mici și mărirea în timp a vârstei de pensionare. Doar așa am fi de acord cu scoaterea procentului de 9,4% din PNRR”, au spus pentru surse europene.

La întâlnirea celor trei miniștri cu reprezentanții Comisiei Europene, oficialii au arătat că nu au o problemă cu măsurile, însă propunerile prezentate de statul român nu sunt structurale. În ceea ce privește modificarea deficitului bugetar, reprezentanții Comisiei Europene vor garanții suplimentare pe limitarea cheltuielilor, pentru că guvernele anterioare nu au respectat angajamentele.

„Noi am arătat o flexibilitate, dar vrem garanții pentru viitor”, au mai precizat sursele europene.

Guvernul României cere eliminarea plafonului de 9.4% din PIB pentru pensii, inclusiv cele speciale. Mai mult decât atât, Executivul de la București solicită majorarea deficitului bugetar de la 4.5 la 5.5 din PIB.

„Era o așteptare din partea Comisiei că țintă de 4,4% din PIB aproape că nu poate fi respectată. Am arătat și cauzele, care au fost atât de natură internă, cât și de natură externă. Discutăm aici de la cheltuielile pe compensarea energiei pentru populație și mediul de afaceri până la cheltuielile care au fost cu refugiații din Ucraina, atât pe linie de costuri directe și costuri indirecte pe care le-am avut.

De asemenea, am avut costuri cu cheltuielile militare – România și-a crescut alocarea bugetară de la 2% la 2,5%. Toate acestea sunt cauze externe României și justifică într-o oarecare măsură această depășire a țintei de deficit bugetar pe care ne-am asumat-o. Dacă luăm în calcul aceste categorii de cheltuieli și ținta asumată de 4,4% corect pentru România, fără să fie sancționată cu suspendarea fondurilor, ar fi 5,5% din PIB”, a declarat ministrul de Finanțe, Marcel Boloş.

Te-ar putea interesa și următorul subiect: Vești bune pentru acești pensionari. Românii vor primi o indemnizație de 50% din pensie. CCR a luat decizia