Senatul a dat undă verde creșterii impozitului pe clădiri cu 50%. Vom da mai mulți bani statului pentru locuințe

Actul normativ care împovărează cetățenii cu impozite mai mari a fost adoptat de Senat cu 67 de voturi „pentru”, 37 „împotrivă” şi o abţinere. Senatorii USR şi AUR s-au pronunţat împotriva ordonanţei amendate, în timp ce voturi favorabile au venit de la PNL, PSD şi UDMR.

Cu o zi înainte, Comisiile de muncă şi de buget-finanţe ale Senatului au acordat raport favorabil cu amendamente la OG 16/2022 pentru modificarea Codului fiscal, prin care grila de impozitare pentru clădirile rezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice a fost majorată cu până la 50%, dar marja în care se pot stabili impozitele locale pe teren şi imobile a rămas aceeaşi, 0,08 – 0,2%.

Liderul senatorilor PSD, Radu Oprea, a explicat că depinde de Consiliile locale dacă impozitul pe clădiri va creşte sau va scădea.

„Conform amendamentului votat în Comisia de buget, se modifică grila de impozitare, dar marja în care poţi stabili impozitele locale pe teren şi imobile rămânând aceeaşi: 0,08 – 0,2%. Există o creştere a acestei grile cu până la 50%, dar din deciziile Consiliilor locale situaţia în oricare dintre localităţile din România poate fi de la scăderea până la creşterea taxelor şi impozitelor. Poate rămâne şi la fel. Dacă un oraş ar avea astăzi un coeficient de 0,12% votat de Consiliul local şi ar decide că merg pe 0,8%, în această variantă impozitele ar scădea”, a explicat Oprea.

Prevederea din forma iniţială a ordonanţei potrivit căreia impozitele pe clădiri vor fi calculate în funcţie de grila notarială a fost eliminată, informează platforma digitală a Comunității de Administrație Publică.

Oprea a precizat că există un jalon în PNRR care se referă explicit la modificarea modului în care sunt calculate impozitele pe proprietate. De aici, necesitatea de a modifica grila de impozitare, astfel încât să fie cât mai apropiată de valoarea de piaţă.

Te-ar putea interesa și: Grila de impozitare pentru imobile a fost majorată cu până la 50%

Senatul este prima Cameră legislativă sesizată, Ordonanţa urmând să fie dezbătută de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.