Sesiunea extraordinară pentru pensiile speciale, amânată. Coaliția de guvernare își schimbă radical planurile

Sursele guvernamentale arată că Parlamentul nu va mai fi convocat în sesiune extraordinară pentru a pune la punct reforma pensiilor speciale, informează stiripesurse.ro. Oficialii vor ca ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu, să aibă timp să discute eventualele modificări cu Comisia Europeană.

Ce se întâmplă cu pensiile speciale

Coaliția de guvernare ia o decizie neașteptată. Oficialii români au decis să nu îi mai cheme pe parlamentari din vacanță pentru sesiunea extraordinară privind pensiile speciale. Responsabilii vor ca ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu, să aibă timp să discute modificările cu oficialii europeni. Ministrul Muncii urmează să meargă la Bruxelles pe data de 23 august 2023, conform surselor guvernamentale.

Citește și: Mai mulți bani de la Guvern! Cine sunt românii care vor beneficia de stimulentele de inserție

De asemenea, Comisia Europeană ar fi mutat plățile pentru jalonul 3 din PNRR în ianuarie 2024. Evaluarea experților europeni se va desfășura în luna octombrie, astfel încât Guvernul să nu mai fie presat cu noua lege a pensiilor speciale și să nu mai existe riscul întârzierii jalonului. Se pare că ultimele modificări în reforma pensiilor de serviciu nu au trecut testul constituționalității.

CCR a admis la începutul lunii august sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) în legătură cu modificările legii. Imediat după ce s-a aflat decizia CCR, premierul Marcel Ciolacu a cerut Ministerului Justiției să formuleze amendamentele, în așa fel încât legea să fie modificată în Parlament cât mai repede.

„Este absolut necesar ca această Lege să intre în vigoare cât mai rapid astfel încât România să poată accesa banii europeni din PNRR. Nu ne permitem să pierdem fonduri europene din cauza pensiilor speciale!”, a afirmat premierul.

Documentul care cuprinde toate explicațiile despre Legea pensiilor speciale a fost trimis la Monitorul Oficial, iar Curtea Constituțională a publicat motivarea.

„Cu alte cuvinte, trebuie să se evalueze limita libertății de legiferare a Parlamentului atunci când în discuție este componenta instituțională a independenței justiției. Ca principiu, orice reglementare referitoare la salarizarea şi stabilirea pensiilor magistraţilor trebuie să respecte cele două principii, al independenţei justiţiei şi al statului de drept, cadrul constituţional actual fundamentând securitatea financiară a magistraţilor”, spun cei de la CCR.

Ca prim argument, Curtea Constituțională a spus „norma analizată sub aspectul stabilirii unei vechimi efective în funcție de 25 de ani (fără perioade asimilate) nu contravine componentei instituționale a independenței justiției, dar lipsa reglementării unor norme tranzitorii raționale care să conducă treptat la finalitatea urmărită, corelată cu pierderea iremediabilă a perioadei asimilate antereferite, conduce la încălcarea componentei instituționale a independenței justiției, cu referire directă la condițiile necesar a fi îndeplinite pentru acordarea pensiei de serviciu”, au explicat magistrații în document.

„Omisiunea de a reglementa norme tranzitorii menite să asigure coerenţa cadrului normativ reprezintă o încălcare a exigenţelor constituţionale referitoare la principiul securităţii juridice, care impune legiuitorului limite în activitatea de modificare a normelor juridice, limite care să asigure stabilitatea regulilor instituite”, se arată în motivație.

„Prin urmare, modul defectuos de realizare a eșalonării creșterii vârstei standard de pensionare este de natură să încalce art.1 alin.(5) din Constituție în componenta sa de securitate juridică corelat cu componenta instituțională a independenței justiției, cu referire directă la condițiile necesar a fi îndeplinite pentru acordarea pensiei de serviciu. Se încalcă, astfel, art.1 alin.(3) și (5) cu referire la art.124 alin.(3) din Constituție”, mai explică judecătorii.

„Prin urmare, întrucât recalcularea pensiilor aflate în plată după o formulă care diminuează baza de calcul avută în vedere la data dobândirii dreptului de pensie are drept consecință diminuarea drepturilor aflate în plată, rezultă că art.III din legea criticată încalcă principiul securității juridice în componenta sa privitoare la neretroactivitatea legii [art.1 alin.(3) și (5) coroborat cu art.15 alin.(2) din Constituție] (…)”, au mai spus cei de la CCR.

Te-ar putea interesa și: Veste bună pentru viitorii pensionari din România! A fost prelungit termenul de cumpărare a anilor de pensie. Decizia Guvernului