STUDIU: Munca de acasă îi face pe angajați mai nervoși. Acest lucru îi poate afecta și pe angajatori

Munca de acasă îi face pe angajați mai nervoși. Jon Clifton, directorul executiv al Gallup, consideră că un nivel scăzut de implicare costă economia globală 8,8 trilioane de dolari pe an – sau 9% din PIB-ul global.

Angajatorilor, el le oferă o soluție clară: „Schimbați modul în care sunt gestionați angajații dumneavoastră„. Potrivit lui Clifton, „un management deficitar duce la pierderi de clienți și profituri, dar și la vieți mizerabile. Cercetările Gallup privind starea de bine la locul de muncă arată că a avea un loc de muncă pe care îl urăști este mai rău decât a fi șomer – iar aceste emoții negative ajung acasă, având un impact asupra relațiilor cu familia. Dacă nu vă simțiți bine la locul de muncă, este puțin probabil să vă simțiți bine în viață”.

Citește și: Salariul rămâne principalul criteriu de selecție pentru românii care se angajează. Posibilitatea de promovare, programul flexibil și munca de acasă sunt alte elemente de referință

Recomandări de 1 Mai de la ANPC. „Refuzaţi produsele din carne tocată pentru care există îndoieli privind calitatea şi modul…

ANPC face recomandări pentru românii care sărbătoresc ziua de 1 Mai. Iată la ce trebuie să fiți atenți!

Piața de ciocolată din România, înainte de Paște. Prețuri record la boabele de cacao!

Cum arată piața de ciocolată din România înainte de Paște. Prețurile explodează!

Munca de acasă îi face pe angajați mai nervoși

Muncitorii au rămas după pandemie stresați, exacerbați de inflație și de grijile legate de costul vieții. Cei care devin dezinterseați sunt mai predispuși la stres și la epuizare decât angajații care muncesc, deoarece se simt pierduți și deconectați de la locul de muncă, potrivit Gallup.

În rândul lucrătorilor europeni, doar 13% dintre aceștia se simțeau bine și erau implicați la locul de muncă. Aproximativ 72% dintre ei „renunțau în liniște„, în timp ce 15% erau dezangajați în mod activ sau „renunțau cu zgomot”.

În plus, 39% au declarat că s-au simțit stresați o mare parte din ziua precedentă, iar 14% s-au simțit furioși.

Faptul că angajații chestionați lucrau de la distanță sau la birou nu a făcut nicio diferență. De fapt, cei care lucrează în regim hibrid s-au simțit cel mai mult stresați.

Cu toate acestea, în ceea ce privește sentimentele de furie, diferența a fost mai pronunțată, 21 % dintre cei care lucrează exclusiv la distanță simțind furie „o mare parte din ziua de ieri„, comparativ cu 13 % în cazul lucrătorilor hibrizi și al celor care lucrează în întregime la birou.

Sarcina liderilor este de a afla dacă angajamentul slab „este o problemă de locație sau o problemă de management„, spune Gallup, adăugând că „nicio locație nu poate „repara” un management slab, iar biroul singur nu are magia de a crea o cultură organizațională excelentă„.

Este important să ne dăm seama de acest lucru, având în vedere că studiile EuroFound, agenția UE pentru îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă, sugerează că munca la distanță este pe cale să crească.

Munca hibridă nu pare să aibă vreun impact asupra productivității

O lucrare recentă a WFH Research, o inițiativă academică, arată că productivitatea muncii la distanță variază deja. Potrivit acestuia, munca la distanță este asociată cu o productivitate cu 10 % mai mică decât munca în persoană.

Printre provocări se numără dificultățile legate de comunicarea la distanță, de mentorat și de crearea unei culturi. De asemenea, dificultățile legate de automotivare par să fie un factor important. Ca și concluzie, munca hibridă nu pare să aibă vreun impact asupra productivității.

Potrivit firmei de consultanță McKinsey, pentru angajatori, este esențial să înțeleagă mai bine ce îi motivează pe oameni: „Deși în trecut un salariu atractiv putea să-i țină pe oameni la un loc de muncă în ciuda unui șef rău, acest lucru este mult mai puțin adevărat acum decât era înainte de pandemie„.

McKinsey constată că șefii nepăsători și neinspirați reprezintă o mare parte din motivele pentru care oamenii își părăsesc locul de muncă, alături de lipsa de dezvoltare a carierei. „Flexibilitatea, pe de altă parte, este un motiv de top și un motiv pentru a rămâne„, a spus acesta.