Situația urșilor din România a ajuns într-un punct critic, avertizează ministra Mediului, Diana Buzoianu. Cu o populație estimată la aproximativ 12.000 de exemplare, mult peste capacitatea optimă a habitatului românesc (3.500–4.500 de urși), fenomenul a devenit o problemă de siguranță publică. Ministra a declarat că există deja comunități unde oamenii s-au trezit, la propriu, cu urși în sufragerie, iar pericolul devine din ce în ce mai mare.
Te-ar mai putea interesa și: România, în pierdere cu jumătate de miliard de euro după ce a fost interzisă vânătoarea de urși
Ministra a atras atenția că România nu își mai permite să abordeze superficial această situație și că este nevoie urgentă de o strategie coerentă, bazată pe un pachet legislativ adaptat fiecărei zone. Diana Buzoianu a remarcat că dezbaterea publică privind urșii este polarizată: pe de o parte, există voci care cer protecția totală a animalelor, iar pe de altă parte, există cereri pentru eradicarea lor prin vânătoare. Ambele perspective sunt periculoase, a spus ea, deoarece ignora realitățile din teren și contribuie la escaladarea conflictului om-animal sălbatic.
Creșterea necontrolată a numărului de urși a fost, în parte, rezultatul unei gestionări defectuoase a vânătorii în trecut. Trofeele au fost prioritizate, ceea ce a dus la eliminarea exemplarelor dominante, responsabile cu reglarea naturală a populației. Lipsa acestor urși puternici a generat un dezechilibru ecologic, favorizând o reproducere accelerată și o extindere agresivă în zonele locuite.
Ministra Mediului susține o abordare de mijloc, care să protejeze și oamenii, și biodiversitatea. Această soluție trebuie să fie flexibilă și să țină cont de specificul fiecărei comunități: în unele cazuri, pot fi implementate măsuri preventive, iar în altele, dacă nu există infrastructură sau resurse, pot fi necesare măsuri mai drastice, cum ar fi stabilirea unor cote de vânătoare.
Un alt punct menționat de ministru este responsabilitatea cetățenilor. Hrănirea urșilor, chiar dacă pare un gest benign, poate condamna animalul la moarte. Un urs care s-a obișnuit cu hrana oferită de oameni își pierde frica naturală, devine dependent de contactul uman și reprezintă un pericol real pentru comunități. În astfel de cazuri, relocarea este adesea imposibilă, iar eutanasierea devine inevitabilă.
Te-ar mai putea interesa și: Amenzi uriașe pentru cei care hrănesc urșii! Ministra Mediului anunță măsuri radicale după tragedia de pe Transfăgărășan