Vești din partea BNR! Creșterea economică va decelera mai mult în 2023 și se va redresa ușor în 2024!

Potrivit Minutei şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României din 8 noiembrie 2023, creşterea economică este aşteptată să decelereze vizibil mai pronunţat în 2023 decât s-a anticipat anterior – pe fondul costurilor ridicate, al scăderii cererii externe şi al conduitei politicii monetare – şi să se redreseze doar uşor în 2024, însă mai accentuat în 2025.

„Referitor la viitorul poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat că, potrivit noilor evaluări, creşterea economică este aşteptată să decelereze vizibil mai pronunţat în 2023 decât s-a anticipat anterior – pe fondul costurilor ridicate, al scăderii cererii externe şi al conduitei politicii monetare – şi să se redreseze doar uşor în 2024, însă mai accentuat în 2025, în condiţiile consolidării bugetare, dar şi ale intensificării absorbţiei şi utilizării fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU.

Evoluţia face probabilă o restrângere mult mai rapidă a excedentului de cerere agregată din trimestrul III 2023, implicând inversarea poziţiei ciclice a economiei spre finele anului viitor şi creşterea ulterioară, relativ lentă, a deficitului de cerere agregată.”, arată comunicatul din Minută, potrivit bugetul.ro.

Ai putea fi interesat și de: BNR lansează luni o nouă monedă din aur cu tema 200 de ani de la naşterea lui Lascăr Catargiu. Valoarea acesteia este de 100 de lei!

BNR aduce vești mai puțin bune!

Potrivit celor furnziate de BNR, s-a sesizat că, după scăderea abruptă de ritm din 2023, consumul gospodăriilor populaţiei va redeveni probabil principalul determinant al avansului PIB în intervalul 2024-2025. Acest aport va fi inferior celui din anii precedenţi, în contextul unei redresări treptate a dinamicii venitului disponibil real al populaţiei, precum şi al ratelor ridicate ale dobânzilor la creditele şi depozitele populaţiei.

Construcţiile rezidenţiale, declin drastic de 41% la începutul anului. Ce se va întâmpla cu piața imobiliară din România

Piața construcțiilor rezidențiale este la pământ. Antreprenorii din industria materialelor de construcţii se confruntă cu o scădere drastică a comenzilor.

Turcia, investiții de 7,5 miliarde de dolari în țara noastră. România se află în top 10 țări din UE în…

România, țară preferată de investitorii din Turcia. Investițiile directe au ajuns la un nivel ridicat, de 7,5 miliarde de dolari.

În schimb, dinamica formării brute de capital fix este aşteptată să-şi continue ascensiunea în anul curent şi să rămână deosebit de înaltă din perspectivă istorică în 2024-2025, la un nivel totuşi diminuat, în condiţiile atragerii unui volum important de fonduri europene aferente cadrelor financiare multianuale şi programului Next Generation EU, dar şi pe fondul efectelor şi incertitudinilor asociate programului de ajustare fiscală, au remarcat membrii Consiliului.

„Totodată, s-a observat că exportul net va exercita, la rândul său, un impact expansionist notabil în 2023, pentru ca ulterior contribuţia lui să redevină negativă, astfel încât deficitul de cont curent va cunoaşte probabil o corecţie vizibil mai pronunţată ca pondere în PIB în anul curent comparativ cu previziunile precedente, dar se va reduce doar uşor în următorii doi ani, menţinându-se semnificativ deasupra standardelor europene pe acest orizont de timp, au semnalat membrii Consiliului.”, arată un comunicat BNR, potrivit sursei citate.

Conform sursei citate, sunt prevăzute incertitudini şi riscuri însemnate care continuă să decurgă din conduita viitoare a politicii fiscale şi de venituri, au convenit membrii Consiliului, care au făcut referiri la demersurile recente vizând limitarea cheltuielilor bugetare în 2023 şi la posibila suplimentare în următorii ani a pachetului de măsuri fiscal-bugetare corective – inclusiv din perspectiva angajamentelor asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv şi a condiţionalităţilor ataşate altor acorduri încheiate cu CE -, dar şi la implicaţiile potenţiale ale noii legislaţii privind pensiile şi salariile din sectorul public, precum şi la eventuale noi majorări salariale acordate personalului bugetar.

„În acest context, membrii Consiliului au subliniat din nou importanţa atragerii şi utilizării eficiente a fondurilor europene, îndeosebi a celor aferente programului Next Generation EU, ce sunt esenţiale pentru realizarea reformelor structurale necesare şi a tranziţiei energetice, precum şi pentru sporirea potenţialului de creştere şi întărirea rezilienţei economiei româneşti.

Totodată, au fost reliefate incertitudinile şi riscurile semnificative la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, generate de războiul din Ucraina şi de conflictul din Orientul Mijlociu, precum şi de evoluţiile economice sub aşteptări din Europa, îndeosebi din Germania.”, se adaugă documentului, potrivit sursei citate.

Ai putea fi interesat și de: România, în topul țărilor cu cea mai ridicată rată a inflației! BNR anticipează o urcare la 7,7% la finalul primului trimestru din 2024