Pornind de la cea mai recentă declarație făcută de Sorin Grindeanu, analistul politic Cristian Pîrvulescu constată că s-a făcut un nou pas în războiul declarațiilor politicienilor, pe care nu l-a întâlnit până acum, pentru că exista, cel puțin declarativ, susținere pentru Ilie Bolojan și pentru reforma pensiilor magistraților.
„Grindeanu spune așa – dacă mai pică o dată legea la Curtea Constituțională, cred că acest guvern trebuie să plece”. Întrebat la România TV dacă „trebuie să plece printr-o moțiune de cenzură”, Sorin Grindeanu răspunde: „prea puțin importantă nuanța, trebuie să plece”. Evident, PSD face parte din guvern. Care este miza unei declarații atât de contondente, în acest moment?
Citește și: Grindeanu: Legea pensiilor speciale ar fi picat și pe fond la CCR. Critici dure pentru coaliția de guvernare
În interviul acordat în direct la Observator Antena 1, Pîrvulescu arată că în 2024, în luna noiembrie, Comisia Europeană s-a declarat satisfăcută de reforma pensiilor. Problema pe care o ridica atunci CE era cea a pensiilor magistraților, aşa cum era soluționată de legea din 2023.
„Problema pe care o are Comisia Europeană este legată de diferența între contribuție și suma totală. Această diferență, între contribuție și suma totală, poate fi rezolvată, şi a şi sugerat Comisia, prin impozitare. Doar că asta ar presupune ca sacrosanta cotă unică să fie înlocuită cu un impozit progresiv, care ar rezolva problemele tuturor pensiilor speciale. În realitate, guvernanții se fac că nu înțeleg că este o sugestie cât se poate de clară, legată de această impozitare, care este cât se poate de corectă.”
Cristian Pîrvulescu susține că actuala cotă unică de impozitare, care se folosește în România de mai bine de 20 de ani este regresivă și îi defavorizează pe cei cu salarii mici.
„Eu cred că este firesc ca cineva care are 20 de mii de lei pensie să aibă cotă de impozitare de 50% și să fie redusă pensia în mod semnificativ. Nu, nu vor asta. Continuă această luptă populistă împotriva justiției, cu discursuri gen Viktor Orbán, pe care l-am văzut astăzi la Kelemen Hunor, dar și la alți lideri de partid, care spun ce este Curtea Constituțională.”
Democrația constituțională presupune supremaţia Curţii Constituționale
Politologul arată că puterea a fost delegată de către alegător Curții Constituționale. „Ăsta este un atac direct la statul de drept și la democrația constituțională. Nu ştiu dacă politicienii îl fac instinctual sau îl fac în mod conștient, dar dacă citim cu atenție articolul 1 din Constituție, este foarte clar că România este o democrație constituțională și trebuie să explicăm, de fiecare dată, cu riscul de a-i plictisi pe unii, că democrația constituțională presupune supremaţia Curţii Constituționale. A reduce, în mod trivial, toată discuția la așa-zisa dimensiune imensă a pensiilor speciale, mi se pare că este eronat.”
Numirea membrilor Curții Consituționale este politică, și în Statele Unite ale Americii, și în întreaga Europă, România nu face excepție.
„Ați văzut foarte clar diferența între judecători, magistrați și cei care vin din lumea academică sau care au o viziune mult mai administrativă, pentru că, din punctul meu de vedere, blocul de cinci care au votat pentru neconstituționalitate sunt cei care vin din zona aceea, fie că vin din funcție administrativă, ca doamna Ciochină, sau fie că ceilalți sunt, mai mult sau mai puțin, magistrați de carieră, pe câtă vreme doamna Tănesescu şi ceilalți sunt academici sau au o legătură cu zona academică și au o altă viziune despre modul în care se interpretează regulile constituționale.
Analistul atenționează că reforma pe care o propun unii prin referendum și, respectiv, schimbarea Constituției este neconstituțională, pentru că în Constituția României se prevede că independența juridicului nu face obiectul vreunei modificări.
„Iată în ce situație suntem, pentru că unii politicieni se grăbesc să facă afirmaţii tranșante. Sigur, e foarte ușor să-i acuzi pe judecători, pentru că, ați văzut, nu știu să comunice și nu se pot apăra. Dar, de fapt, noi asistăm la un atac împotriva puterii juridice, nu a judecătorilor. Unii judecători sunt cinstiți, alții sunt mai puțin cinstiți. Noi, acum, vedem un atac asupra puterii, un discurs populist care încearcă să-i transforme în principalii responsabili ai eşecurilor României, ceea ce, trebuie să recunoaștem, este exagerat.”
Congresul PSD pe 7 noiembrie
Analistul politic Cristian Pîrvulescu avertizează că PSD traversează o perioadă de redefinire ideologică, apropiindu-se, vizibil, de discursul și temele promovate de AUR. Totuși, spune el, această apropiere are limite, întrucât social-democrații sunt conștienți de riscul de a-și pierde statutul de partid european respectabil. Pîrvulescu invocă exemplele recente din Slovacia și Republica Moldova, unde partide cu orientări similare au fost sancționate sau chiar excluse (SMERU) din familia socialiștilor europeni.
„PSD schimbă programul și se apropie și mai mult de viziunea auristă, dar nu cred că va putea ajunge până într-acolo. Și există un avertisment pe care domnul Grindeanu îl înțelege foarte bine. SMERU, partidul frate din Slovacia, condus de primul ministru Fico, a fost inițial suspendat în 2023 din Partidul Socialiştilor Europeni, iar în urmă cu trei săptămâni a fost exclus, din cauza unor manifestări de acest gen. Un alt exemplu, Partidul Socialiştilor din Moldova, îl cunoaștem foarte bine, produs condus de Igor Dodon, care se numește al Socialiştilor, dar care are un program ultraconservator și cvasifascist. Deci, cu toate aceste schimbări, sunt convins că domnul Grindeanu este interesat de respectabilitatea partidului și un vot comun cu AUR nu va exista, în orice caz nu în curând. ”
Alegerile pentru Primăria Capitalei din 7 decembrie
Este evident, şi din atacurile pe care le-ați văzut, inclusiv cele din partea domnului Ciucu, că impresia generală este că PSD-ul este avantajat. Existența unei coaliții de dreapta ar fi avantajat în mod clar candidatul PNL sau, cel mai probabil, candidatul USR. În aceste condiții, jocul politic se resetează, dar există o mare necunoscută.
„Chiar dacă pe 7 decembrie nu o fi vacanță prelungită, prezența este redusă la acest tip de alegeri și pot apărea surprize, pentru că grupări mici pot mobiliza un număr de alegători, care să fie suficient pentru a câștiga alegerile. Doamna Firea, în declarația pe care a dat-o în fața camerelor de luat vederi, vorbea de aproape 200.000 de voturi, dar eu nu știu dacă vor mai fi 200.000 – toți alegătorii la alegerile parțiale, pentru că miza e mai puțin importantă, dar pentru PSD e mai importantă decât pentru PNL și USR. De ce? Pentru că PSD ar ieși din seria neagră de rezultate pe care le-a avut anul trecut și anul acesta, în cazul în care ar câștiga Primăria București. ”
Sondajele de opinie privind preferințele pentru candidatura la alegerile prezidențiale din București aduc rezultate contradictorii, iar acest lucru ridică semne de întrebare privind acuratețea și obiectivitatea lor. Pe de o parte, datele îl plasează pe Daniel Băluță drept favorit, poziție pe care nici el nu o neagă, în timp ce sondajele susținute de Ciprian Ciucu îl poziționează confortabil pe acesta pe primul loc.
„Sondajele de opinie îl indică mai degrabă pe domnul Băluță, care nu refuză această posibilitate de a fi unicul candidat favorit. Pe de altă parte, domnul Ciucu ne spune că, în sondajele domniei sale, este confortabil pe primul loc și asta ne duce din nou la problema sondajelor, cât de credibile sunt ele astăzi, dacă fiecare candidat are propriul sondaj care îl arată ca fiind favorit, iar la final Călin Georgescu este cel care se califică pentru turul II la prezidenţiale. ”
Ce se întâmplă cu scaunul lui Sorin Grindeanu, în scenariul acesta în Băluță devine primarul Bucureștiului
„Nu cred că se va clătina, pentru că congresul partidului va avea loc în trei săptămâni, iar, mă rog, întrebarea e – va câștiga candidatul său? Dacă va câștiga, va ieși confortabil, dacă nu va câștiga, va fi un eșec, dar nu cred că va plăti imediat acest eșec. Nu cred că doamna Firea mai dispune de suficient de multe instrumente în interiorul partidului.”
„Nu se vorbește despre o restructurare semnificativă a leadershipului partidului PSD la congresul care urmează, și atunci, astăzi, din câte înțeleg eu, influența doamnei Firea va scădea. Dar vom vedea cât de importantă este această influență, în momentul în care Organizația București va decide cine e candidatul pentru Primărie.”
Eșecul reformării pensiilor speciale lovește în Ilie Bolojan
„Prim ministrul este cel mai afectat. În cazul unei decizii la Curte care se prefigura, care era logică, s-ar putea ca domnul prim ministru să-şi dea demisia și să candideze la București, pentru a reveni în politică pe cai mari. Era pur și simplu un test, pentru că unii jurnalişti au spus că au informația dinspre PNL. Era un test pentru a verifica opinia publică rapid, dar PNL este, de departe, cel mai afectat şi îl afectează şi pe domnul Bolojan în egală măsură, pentru că este un insucces, chiar dacă nu este o lovitură fatală, este un insucces.”
„Eu cred că prin consultarea magistraților s-ar găsi o soluţie de compromis, pentru că magistrații refuză reforma. Nu ei sunt cei care au creat aceste condiții, ci politicienii care au vrut să evacueze justiția de acei magistrați care le creau probleme în urmă cu un deceniu. Să ne aducem aminte când a apărut această reformă și de ce a apărut această reformă. Sunt convins că se pot găsi și soluții raționale și de compromis, dar pot fi și soluții autoritare. Această metodă tehnocrată, care este preferată de guvernul Bolojan, are avantaje, dar și dezavantaje.”
Citește și: Daniel Băluță: Cătălin Predoiu a explicat clar situația pensiilor magistraților, după ce Sorin Grindeanu a cerut reluarea dialogului cu justiția
Imaginea lui Nicușor Dan poate să aducă tracțiune pentru USR la Primăria Capitalei?
„Nu neapărat, pentru că mă gândeam la un candidat independent, care poate n-a intrat în ecuația gândită de PSD, care să vină din afară. E adevărat, Nicușor Dan, în 2020, a fost sprijinit de PNL, dar poate să apară un candidat din afară, sprijnit informal de către partidele politice, astfel încât să beneficieze de sprijinul lor, dar și al unei părți a electoratului care este decepționată de partidele sistem. ”
Analistul nu dă nicio șansă de succes unui candidat AUR de la șefia Capitalei și explicația sa se bazează pe preferințele electoratului, potrivit declarației sale din studioul Observator, jurnalul de știri al televiziunii Antena 1.
„Din analiza pe care am făcut-o cu candidații extremei dreapta în alte părți, cel mai recent în Portugalia, spre exemplu, la alegerile locale, cum s-a întâmplat cu AUR la noi anul trecut, au avut un insucces marcant. Câştigă la alegeri naționale, Parlament, se califică bine la alegerile prezidențiale, dar nu conving la alegerile locale, pentru că nu şi-au format, încă, echipe convingătoare la nivel local.”
După săptămâni de negocieri tensionate și dispute publice, partidele din coaliția de guvernare – PSD, PNL și USR – au ajuns în sfârșit la un acord privind organizarea alegerilor pentru Primăria Capitalei. Scrutinul este programat pentru 7 decembrie, iar fiecare formațiune își va susține propriul candidat în cursa electorală.
Premierul Bolojan şi-ar fi dorit ca acestea să fie organizate la finalul lunii noiembrie, doar că s-ar fi suprapus cu weekendul prelungit de 1 decembrie, iar riscul absenteismului ar fi fost destul de mare. În orice caz, în Coaliţie nu domneşte încrederea, pentru că – deşi nu au semnat un protocol în acest sens, aşa cum si-ar fi dorit iniţial PSD – a fost nevoie de un gentleman agreement ca USR să nu-şi retragă candidatul pentru a ajuta PNL şi nici invers.
Citește și: Coaliția fierbe! Social-democrații au plecat din ședință, după divergențe privind reforma pensiilor magistraților. Grindeanu îl atacă pe Bolojan, Ciucu spune că s-a convenit să nu se facă referendum