Klaus Iohannis și-a anunțat demisia din funcţia de preşedinte al României: „Pentru a scuti România de această criză, demisionez din funcția de președinte”

Klaus Iohannis a anunțat că demisionează din funcția de Președinte al României luni, 10 februarie 2025. Fostul președinte părăsește funcția după un mandat de 10 ani și trei luni, nu rămâne în funcție și îi atacă pe cei care au inițiat procedura de suspendare.

„În Parlament s-a pus în mișcare procedura de suspendare a Președintelui. Este un demers inutil pentru că oricum, peste puține luni plec din funcție. Este un demers nefondat, pentru că niciodată nu am încălcat Constituția”, a transmis Klaus Iohannis.

Citește și Ilie Bolojan taxează instituțiile publice: „La autorități ca ASF, ANRE, ANRM, nivelul de salarizare depășește limitele normale, iar personalul poate fi redus destul de mult”

Klaus Iohannis pleacă de la Cotroceni

„Președintele în funcție va pleca oricum. Mai pe românește, vom fi efectiv de râsul lumii. Pentru a scuti România și pe cetățenii români de această criză, de această evoluție inutilă și negativă, demisionez din funcția de președinte al României pe 12 februarie”, a continuat șeful statului.

Decizia cu privire la demisie a venit în urma întâlnirii cu liderii Coaliției de Guvernare la Palatul Cotroceni.

Partidele din opoziţie au redepus, miercuri seară, la Parlament, cererea de suspendare a preşedintelui Klaus Iohannis, cu ajutorul semnăturilor de la USR. Solicitarea este însoţită de 178 de semnături ale unor parlamentari de la POT, AUR, SOS şi USR. În aceeaşi zi, într-o şedinţă de BPR, a doua cerere a Opoziţiei fusese respinsă, din motive procedurale. Doi parlamentari care au plecat din S.O.S România, Alexandrin Moiseev şi Ştefan Alexandru Băişanu, şi-au retras semnăturile de pe solicitarea de suspendare. Ce prevede Constituţia Art. 95 din Contituţie – Suspendarea din funcţie, prevede că în cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută. Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui. Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui.

Citește și Călin Georgescu dezvăluie motivul biblic pentru care a chemat românii la boicot: „Poporul nu mai tolerează exploatarea și păcălirea noastră”

Preşedintele Senatului Ilie Bolojan, declara recent că demersurile făcute în Parlament pentru suspendarea din funcţie a preşedintelui Klaus Iohannis sunt unele cu caracter strict politic, prin care partidele care le susţin încearcă să acumuleze capital electoral criticându-l pe preşedinte care, după un deceniu de mandat, are o popularitate scăzută. Bolojan atrăgea atenţia că, din punct de vedere instituţional şi al calendarului electoral, o suspendare a şefului statului ar deregla calendarul alegerilor prezidenţiale din luna mai ceea ce ar duce la situaţie de „nonsens instituţional”. ”Dacă acel referendum ar trece, gândiţi-vă că, practic, ar trebui organizate alegeri prezidenţiale ca un efect al trecerii referendumului după data stabilită în calendarul electoral, deci după data de 4 mai şi de 18 mai. Prin urmare, este un nonsens instituţional şi aici nu se pune problema să aperi un om, pe domnul Iohannis, nu se pune această problemă. Dar cred că dacă gândeşti instituţional îţi dai seama că este un nonsens şi, pur şi simplu, dacă aperi, aperi o stabilitate instituţională a ţării noastre”, afirma preşedintele Senatului.