Ce măsuri fiscale se vor regăsi în al doilea pachet aflat spre analiză pe masa Guvernului

Al doilea pachet de măsuri fiscale aflat spre analiză pe masa specialiştilor din Guvern vizează în principal beneficiarii pensiilor speciale, șefii companiilor de stat și evazioniștii fiscali.

Pachetul 2 de măsuri fiscale: pensii speciale, reducerea salariilor bugetarilor de lux, reformarea ANAF

De-a lungul timpului, au existat mai multe propuneri legislative privitoare la tăierea pensiilor speciale, însă nu au avut sorţi de izbândă, niciuna nefiind adoptată de Parlament.

În prezent, există un proiect de lege blocat la Senat care prevede reducerea pensiilor magistraților și creșterea vârstei de pensionare, însă nu este exclus ca această lege să fie declarată neconstituţională.

În ceea ce priveşte reducerea salariilor şefilor din companiile de stat, coaliția ia în discuţie reorganizarea acestor companii. Scopul adoptării unor măsuri în ceea ce priveşte instituţiile statului este atât reducerea salariilor şefilor, care, în multe cazuri, depăşesc nivelul salariului preşedintelui ţării, cât şi reducerea numărului membrilor din consiliile de administrație.

Citeste si Ilie Bolojan vrea să eradicheze fenomenul pensionării magistraţilor la 48 de ani: „Este un lucru anormal pe care-l vom corecta”

Un alt set de măsuri fiscale din pachetul 2 va viza reformarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF). Premierul Ilie Bolojan a subliniat necesitatea unei colectări mai eficiente a taxelor și impunerea unor criterii stricte de performanță pentru conducerea instituției.

Potrivit Digi 24, pentru al doilea pachet fiscal se pregătesc, concret, următoarele măsuri:

• Revizuirea indemnizațiilor pentru membrii Consiliilor de Administrație din instituții precum ANCOM, ASF, Curtea de Conturi sau Consiliul Concurenței;
• Eliminarea cumulului pensiilor cu salariul în cadrul instituțiilor și autorităților publice;
• Restructurarea Administrației Naționale Apele Române.

În ceea ce priveşte cel de-al treilea pachet de măsuri fiscale, acesta ar urma să vizeze reforma pensiilor speciale, cu accent pe cele ale magistraților, urmând să se umble la cuantumul pensiei, dar și la vârsta de pensionare.

Ilie Bolojan: „Dacă nu reducem deficitul, România întoarce în urmă cu 15-16 ani„

România a avut anul trecut cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană: peste 9,3% din PIB. În 2025, acesta trebuie să scadă la 7% din PIB.

„România a avut anul trecut cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană: peste 9,3% din PIB. Așa cum am mai spus, pentru fiecare 100 de lei încasați, statul a cheltuit 132 lei, iar pentru asta România s-a împrumutat și se împrumută scump în fiecare zi pentru a funcționa. Acest lucru trebuie să se oprească, altfel ne așteaptă așa numitul „Junk”, respectiv titlul de „țară nerecomandată pentru investiții”, așa cum este definit de agențiile de rating.

Citeste si Premierul Ilie Bolojan cere demiterea directorului EximBank în plin scandal legat de închirierea sediului băncii: „Dacă instituţiile ar fi funcţionat, nu am fi avut aceste cazuri scandaloase”

Cum se traduce acest „Junk” pe înțelesul fiecărui român: Dacă România ajunge în această situație, vom avea cu siguranță următoarele consecințe:

• taxe mult mai mari,
• prețuri mai mari și putere de cumpărare mai mică,
• dobânzi la credite mai mari atât pentru stat, cât și cetățeni,
• o presiune mult mai mare pentru reducerea locurilor de muncă din sectorul bugetar,
• fonduri europene blocate.

România ar deveni o țară nefrecventabilă economic, ocolită de investitori și lipsită de oportunități pentru cetățeni. Pe scurt, țara noastră s-ar întoarce în urmă cu 15-16 ani, într-una din cele mai grele situații de instabilitate economică și politică de după decembrie 89

„, a declarat premierul Ilie Bolojan în Parlament, la angajarea răspunderii pentru măsurile fiscale menite să reducă deficitul bugetar.