Vladu: In turism, profitul vine doar pentru agentiile cu volum foarte mare

DailyBusiness

: Cum isi impart agentiile piata turistica la nivel regional?
Mircea Vladu: Agentiile din Bucuresti acopera aproximativ jumatate piata turistica din Romania.

DB:Cum se va modifica piata romaneasca dupa intrarea marilor agentii de turism straine?
MV: Agentii din afara sunt deja prezente in Romania. De exemplu, tour operatorii germani, ca Dertour, care insa nu au intrat direct, ci isi vand produsele prin diferite agentii din Romania. Exista si agentii care si-au deschis reprezentante in Romania cum ar fi Cartago din Ungaria, Alibaba pe Turcia, MaltaTravel din Malta, Kusadasi Travel tot din Turcia, Fibula Travel din Grecia si vor fi mai multe pentru ca o data cu intrarea in UE nu mai exista nici un fel de bariera pentru a-ti deschide o reprezentanta in alta tara. Trendul poate fi, bineinteles, si invers, cu agentii din Romania care isi vor deschide reprezentante in alte tari.

DB: Prestige Tours are intentia de a-si deschide o reprezentanta in afara?
MV:Nu, si nu cred ca vreo alta agentie romaneasca va face aceasta miscare in viitorul apropiat.

DB: De ce nu?
MV: Pentru ca acest lucru presupune sa ai un anumit volum pe care sa te bazezi in aceea tara, si in momentul de fata Romania nu este o destinatie prea cautata in afara, asa ca nu e rentabil sa-ti deschizi o reprezentanta ci mai degraba sa-ti gasesti un partener in tara respectiva.

DB: Adica sa lucrezi ca tour-operator?
MV: Da, desi din cele circa 1.980 de agentii tour operatoare din Romania, de fapt nici una nu este intr-adevar tour operator, cum este Dertour sau Thomas-Neckerman. O agentie care vrea sa fie un tour operator adevarat este supusa unor riscuri mari, trebuie sa-si formeze o retea de parteneri la nivelul intregii tari, sa-si gaseasca niste piete de desfacere consistente, avand in vedere ca un tour operator pastreaza o treime din valoarea pachetului vandut, restul fiind primit de agentia vanzatoare.

DB: De ce spuneti ca nu exista tour operatori adevarati in Romania?
MV:Tour-operatorul este un producator de pachete turistice si atat, el apeleaza la agentii independente pentru a-si vinde produsul, in timp ce in Romania, agentia creaza un pachet si tot agentia respectiva il si vinde. In plus, marele avantaj al tour operatorilor din afara este ca isi vand pachetele online, iar online-ul crescand in importanta, foarte multi oameni au acees la ofertele lor. Pe langa acest lucru, ca tour operator trebuie sa ai o putere financiara foarte mare, sa detii hoteluri, sa ai o flota proprie.

DB: Iar in Romania cum stau lucrurile?
MV: Marjele din turism sunt cu totul altele decat in comert, comisioanele unei agentii de turism sunt de 5% pana la 15% din pahetul vandut, asa ca trebuie sa ai un volum de turisti foarte mare pentru a avea un profit substantial, de aceea si salariile din turism sunt salarii medii, spre deosebire de alte domenii.

DB: Ce consecinte are nivelul salarial din turism asupra fortei de munca?
MV: Exista o penurie de personal calificat in turism, chiar daca facultatile de specialitate scot pe banda absolventi, acestia nu au ABC-ul turismului si, din cauza lipsei timpului, agentiile prefera sa ia oameni deja formati, ceea ce duce la migrarea fortei de munca.

DB: Cum se lucreaza cu turistul din Romania?
MV: Turistul roman este unul imprevizibil, spre exemplu pe piata romaneasca cel mai bine vandut hotel anul trecut poate sa nu se vanda deloc anul acesta, pentru ca nu se tine cont de recomandarile agentului.

DB: De ce?
MV: Turistul roman vine cu idei preconcepute, daca un prieten sau un vecin a fost in concediu intr-un hotel sau intr-o statiune, acolo vrea sa mearga si el chiar daca i se explica ca acele locatii nu sunt tocmai satisfacatoare.

DB: Cum stabiliti daca o locatie este satisfacatoare sau nu?
MV: Avem responsabili de destinatii, care in fiecare primavara viziteaza hotelurile din oferta si astfel ajungem sa scoatem anumite hoteluri din cataloage sau sa introducem altele noi.

DB: Cat costa aceasta verificare a locatiilor?
MV: Circa 10% din totalul cheltuielilor noastre pe an.

DB: Cum sunt priviti turisti romani in afara?
MV: Turistii romani sunt foarte iubiti de hotelierii straini pentru ca bugetul lor de cheltuieli suplimentare este foarte generos, fiind cel putin egal cu valoarea pachetului turistic cumparat, si de multe ori ajungand chiar la dublul acestuia.

DB: Occidentalii cum sunt in aceasta privinta?
MV: Sunt multi mai rigizi in ceea ce privest celelalte cheltuieli, au un buget fix, pe care il depasesc rar.

DB: Prestige este una dintre putinele agentii de turism care au participat la editia trecuta a Luxury Show. Cat valoreaza piata destinatiilor de lux din Romania?
MV: Intre 5 si 10 mil. euro, insa in doi-trei ani se va dubla pentru ca destinatiile de lux din strainatate prind din ce in ce mai bine la consumatorul roman. Pe langa destinatiile exotice clasice, mai sunt spa-urile , care prind din ce in ce mai bine, detinand deja cam 1% din totalul de outgoing, golful sau cazarea in castele, care este la moda in ultima vreme.

DB: Cat din incomingul din Romania este castigat prin targurile internationale?
MV: Circa 90% din incoming este atras prin targurile internationale, iar acesti turisti straini vin in special pe circuite culturale, litoralul nu este atragator pentru ei. In prezent, zonele montane din Romania nu mai traiesc din turism ci din evenimente, in perioada septembrie-octombrie hotelurile montane sunt pline, iar unele sunt ocupate inca de acum pentru primavara lui 2008 in vederea organizarii de evenimente.

DB: Vorbeati despre cazarea in castele, unde sunt cele mai raspandite aceste structuri de cazare?
MV: In Spania sunt foarte active aceste structuri de cazare, statul neavand bani pentru a intretine aceste obiective le-au trasformat in structuri de cazare de lux, manageriate prin institutii ale statului. Dar nu doar Spania si Portugalia au astfel de unitati de cazare, ci si o parte din castelele de pe valea Loirei au fost transformate in hoteluri. Exista cerere si in Romania pentru astfel de vacante, petrecute in castele, insa momentan la noi nu exista asa ceva, am avea nevoie de o strategie politica pentru a reconditiona si transforma unele obiective in structuri de cazare.

DB: Exista potential in Romania pentru un astfel de turism de nisa?
MV: Cu siguranta. Avem o puzderie de castele si nu doar in Transilvania, desi majoritatea sunt acolo, avem si curti boieresti care pot fi reconditionate. Aici insa nu poate fi vorba de un turism de masa, ci de unul de nisa, in care trebuie sa se puna in primul rand accentul pe atmosfera.

DB: La palatul brancovenesc din Mogosoaia exista posibilitatea de cazare, prind deci si in Romania aceste structuri?
MV: Practic la Palatul Brancovenesc din Mogosoaia nu este vorba de cazare in castelul propriu-zis ci intr-o alta aripa a curtii, dar este ceva la nivelul trei stele, in nici un caz ceea ce ar trebui sa insemne cazarea intr-un castel, unde trebuie sa se accentueze atmosfera somptuoasa. Mai exista Palatul Stirbei din Buftea, care a functionat ca hotel si care acum a fost vandut. Un exemplu mai reusit este si Casa Capsa, cred ca aceste tipuri de structuri de cazare ar putea avea succes in Romania.