Cele mai mari greseli care au dus Romania in recesiune. Ce putem invata din ele?

Acestia recomanda reprezentantilor mediului public si privat sa identifice bine greselile din 2009, pentru a nu le mai repeta in viitor.

Timpul costa bani, iar Romania a raspuns tarziu la criza – In Statele Unite ale Americii, atunci cand autoritatile au decis cea mai importanta masura de raspuns la criza, ajutorul acordat sistemului financiar, cuantumul ajutorului a fost stabilit in rastimp de cateva saptamani, iar in alte cateva saptamani decizia era deja implementata.

Pe data de 15 septembrie 2008, banca Lehman Brothers isi anunta falimentul, marcand astfel punctul critic al criziei la nivelul sistemului bancar mondial. Pe 3 octombrie, autoritatile americane aprobau deja planul initiat de Henry Paulson, secretarul de atunci al Trezoreriei, care implica injectarea in sistemul bancar american, sectorul cel mai afectat de criza, a 700 de miliarde de dolari.

O femeie a fost înșelată de escroci în numele Băncii Naționale. ”Era să pierd 17.000 de lei”

Mare atenție cui oferi datele personale și cele bancare! Escrocii online și-au schimbat tactica în ultima perioadă, iar în prezent sună și pretind că sunt…

Tren metropolitan la Cluj, investiţie de 10 milioane de euro

Consiliul Judeţean (CJ) Cluj anunţă că se asociază cu municipiul Cluj-Napoca şi cu şapte comune învecinate pentru realizarea trenului metropolitan, din bugetul judeţului şi din…

Comparativ, autoritatile de la noi au raspuns cu mare intarziere crizei. Decizia privind incheierea acordului cu Fondul Monetar International a fost luata in rastimp de cateva luni, acordul fiind semnat in martie 2009, in timp ce criza ajunsese la punctul culminant in octombrie 2008. In opinia multor analisti, intarzierea in luarea deciziei referitoare la imprumut a fost exagerata si a costat mult Romania.

Cata vreme autoritatile s-au gandit daca sa contracteze sau nu imprumutul, ratingul tarii a fost coborat de agentiile internationale, costurile de finantare pentru Romania au crescut exploziv, iar moneda nationala s-a depreciat semnificativ, in conditiile in care tara era considerata riscanta si extrem de indatorata, existand chiar perspectiva de a intra in incapacitate de plata.

O alta solutie intarziata a autoritatilor a fost cea legata de restructurarea bugetarilor, care este discutata inca de la inceputul acestui an, pana in prezent fiind luate doar masuri partiale in acest sens.

Sebastian Vladescu, fostul ministru de finante, afirma marti seara in cadrul unei emisiuni televizate ca una din marile probleme care se confrunta autoritatile din Romania este ca asteapta de cele mai multe ori sa se ajunga intr-un punct de impas. El spune ca masurile ar trebui luate mult mai devreme, sa previna problemele si nu sa fie doar o reactie la ele.

Evitarea unor erori care devin fatale pe timp de criza – Agricultura ar fi putut fi un real sprijin pentru economie in 2009, mai ales in conditiile in care nu a fost vorba de un an secetos. Insa productia a fost subminata din start de intarzierea platii subventiilor catre agricultori, care nu a permis cultivarea terenurilor la timpul necesar, in primavara. Cauza care a condus la aceasta situatie – neasigurarea din timp a fondurilor necesare sectorului public.

Stabilirea din start a unor strategii coerente– De la inceput, Guvernul si-a pus problema sa acopere lipsa fondurilor de la buget prin imprumuturi, fara sa recurga la alte solutii de a face rost de bani, solutii propuse chiar de unii din guvernanti, dar si de specialisti din afara tarii.

Una dintre acestea se referea la listarea unora din participatiile statului pe bursa, ceea ce ar putea fi o sursa usoara de finantare pentru stat si ar incuraja totodata investitiile bursiere. Solutia a fost sugerata de ministrul economiei, Adrian Videanu, dar si de Mark Mobius, seful companiei de investitii Templeton Investment, care va administra fondul Proprietatea.

Pe de alta parte, Dan Popa, jurnalist financiar, actualmente redactor sef la revista Piata, crede ca, din start, banii ieftini de la FMI ar fi trebuit sa mearga atat la banca centrala cat si spre finantarea bugetului de stat. Putandu-si asigura surse de finantare ieftine, guvernul ar fi putut acorda firmelor facilitati fiscale, atat de necesare in perioada de criza.

Evitarea politicilor prociclice – Romania a continuat si in timpul crizei sa recurga la solutiile din perioada de boom economic, remarca Liviu Voinea, directorul general al Grupului de Economie Aplicata. „Guvernul recurge la reducerea cheltuielilor, cand economia ar trebui incurajata, iar ceea ce se cheltuieste merge in aceleasi directii ca inainte de criza”, a declarat Voinea pentru DailyBusiness.ro.

Cea mai inutila masura luata de guvern in acest an este, in opinia reprezentantului GEA, programul Prima Casa prin care se incurajeaza „creditele pentru imobile, acordate in aceleasi conditii care existau inainte de criza”. In mod normal, proiectele de garantii guvernamentale, cum este Prima Casa, ar fi trebuit sa mearga spre incurajarea companiilor din productie, remarca analistul.

Reticenta sectorului bancar – Statele Unite au dat drumul din timp la credite ieftine, raspunzand astfel impulsului bancii centrale, dat prin scaderea dobanzii cheie, fara ca institutiile de credit sa scumpeasca finantarile in numele riscului pe care il prezinta potentialii debitori.

Actualul secretar al trezoreriei americane, Timothy Geithner, mentiona recent intr-un editorial publicat in Wall Street Journal ca masura a permis debitorilor sa isi refinanteze datoriile prin credite la costuri scazute, ceea ce a salvat multi debitori de la a intra in situatia de imposibilitate de plata, iar pe banci de la cresterea creditelor nerambursate.

In Romania, sistemul financiar a fost supus, este drept, unor conditii mult mai dure, bancile fiind obligate sa suporte cresterea costurilor finantarilor venite din exterior, in conditiile in care riscul Romaniei era considerat la finele lui 2008 si inceputul lui 2009 foarte mare.

Costul mare al imprumuturilor externe a scazut insa de mult timp, iar bancile au mentinut dobanzile mari, considerand ca riscul atasat potentialilor debitori este foarte mari. Speriate de perspectiva numarul mare al creditelor neperformante, unele banci au stopat creditarea, multe firme ajungand astfel in situatia de a nu isi mai continua activitatea, in conditiile in care nu au mai avut finantare pentru afaceri.

In prezent, multi exportatori se plang ca nu au credite la costuri convenabile de la banci, desi au contracte comerciale, pe care insa nu le pot onora. Repornirea creditarii ar putea fi o solutie de iesire din impas. Sebastian Vladescu sugera ca bancile ar fi mai dispuse sa acorde imprumuturi daca statul ar asigura aceste credite cu garantii.

Evitarea inertiei la nivelul mediului de afaceri – Mediul de afaceri a inceput relativ tarziu sa recurga la restructurarea business-ului si la eficientizarea folosirii veniturilor, sublinia recent Lucian Croitoru, consilier al bancii centrale. Mentinerea numarului de angajati, in conditiile in care volumul afacerii scazuse mult, a condus la scaderea productivitatii muncii pentru unele intreprinderi, care s-au apropiat tot mai mult de colaps.

Pregatirea fortei de munca slab calificate – O mare parte din forta de munca disponibilizata la noi este foarte slab calificata, in aceasta categorie intrand in special functionarii publici. Posibilitatea ca aceste persoane sa isi poata gasi de munca in scurt timp este destul de redusa, ceea ce creeaza perspectiva ca bugetul de stat sa fie grevat pentru multi ani de cheltuielile necesare pentru sustinerea disponibilizatilor.

Initierea in Romania de traininguri pentru disponibilizati, care sa ii ajute sa se integreze in economia reala, ar putea fi deci o solutie.

„Nu se putea face nimic” – Exista in lumea analistilor si opinii care sustin ca autoritatile din Romania au fost cu mainile legate imediat ce s-a incheiat un acord cu Fondul Monetar International, moment in urma caruia toate deciziile luate s-au facut in pe baza consultarii cu Fondul.

Parerea ii apartine lui Ilie Serbanescu, care a remarcat ca mediul privat local este dominat de participatii straine, care decid mersul afacerilor subsidiarelor locale, asa incat si aici puterea de decizie este limitata.

Acesta considera ca toate iesirile la rampa in care oamenii politici dezbat asupra solutiilor are o miza doar in plan electoral. „Chiar si guvernatorul BNR, atunci cand cere bancilor sa scada dobanzile, face o miscare electorala, deoarece in acest an vor fi o alegeri la banca centrala”, a declarat Ilie Serbanescu pentru DailyBusiness.ro.

Credeti ca Romania va reusi sa evite repetarea greselilor in 2010? Cum comentati?