Foști ambasadori americani, avertisment dur privind planurile lui Putin: Cedările teritoriale în Ucraina ar putea arunca Europa într-un nou conflict

Opt foști ambasadori ai Statelor Unite ale Americii, printre care patru diplomați care au reprezentat Washingtonul la București, avertizează că eventualele concesii teritoriale făcute Rusiei în cadrul negocierilor pentru încheierea războiului din Ucraina nu vor garanta o pace durabilă, ci ar putea încuraja noi agresiuni ale Kremlinului și ar putea duce la extinderea conflictului în Europa. Într-un editorial publicat în cotidianul israelian Israel Hayom, diplomații critică posibilitatea relaxării sancțiunilor impuse Moscovei și susțin că recompensarea unui stat care a recurs la forță pentru a ocupa teritorii ale altuia ar putea transmite un semnal periculos la nivel internațional, potrivit digi24.ro.

Te-ar ami putea interesa și: Cornel Feruță, ambasadorul României la ONU, numit consilier al președintelui Adunării Generale pentru reforma organizației

Foști ambasadori americani, avertisment dur privind planurile lui Putin: Cedările teritoriale în Ucraina ar putea arunca Europa într-un nou conflict

Printre semnatarii articolului, publicat pe 14 noiembrie sub titlul „A-l îmbuna pe Putin nu va aduce pacea. Istoria ne-a învățat deja această lecție”, se numără Adrian Zuckerman, Mark Gitenstein, Kathleen Kavalec și Jim Rosapepe, foști ambasadori americani în România. Lor li se alătură Ron Gidwitz, fost ambasador în Belgia, Jim Gilmore, fost ambasador al SUA la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Bridget Brink, fost ambasador în Ucraina, și John Sullivan, fost ambasador în Rusia și fost adjunct al secretarului de stat american. Cei opt diplomați au activat în administrații americane atât republicane, cât și democrate, iar mesajul lor comun vizează riscurile unei înțelegeri care ar recompensa agresiunea militară rusă.

În opinia foștilor ambasadori, presiunile exercitate asupra Ucrainei pentru a accepta pierderi teritoriale, în paralel cu oferirea unor beneficii economice Rusiei, ar putea consolida convingerea Kremlinului că utilizarea forței militare reprezintă o metodă eficientă pentru atingerea obiectivelor geopolitice. Autorii consideră că o asemenea abordare nu ar elimina ambițiile teritoriale ale Moscovei, ci ar putea încuraja noi acțiuni militare împotriva altor state.

Pentru a-și susține argumentele, diplomații fac referire la lecțiile istoriei și la politica de conciliere adoptată de marile puteri europene în perioada interbelică. Aceștia subliniază că nu orice lider autoritar trebuie comparat cu Adolf Hitler și că diplomația nu trebuie considerată inutilă. Totuși, avertizează că cedarea în fața unui lider care folosește forța pentru a-și extinde teritoriul poate determina noi revendicări și agresiuni. În acest context, ei consideră că o eventuală înțelegere care ar legitima ocupația rusă asupra unor teritorii ucrainene ar putea opri temporar confruntările, fără să ofere garanții reale pentru securitatea pe termen lung.

Foștii ambasadori atrag atenția și asupra riscului ca o astfel de înțelegere să afecteze securitatea statelor membre NATO. Potrivit acestora, dacă Rusia ar obține concesii importante fără să fie obligată să respecte principiile dreptului internațional, Kremlinul ar putea interpreta rezultatul negocierilor drept o dovadă a slăbiciunii Occidentului. În consecință, Moscova ar putea deveni mai îndrăzneață în formularea unor noi amenințări sau chiar în organizarea unor acțiuni militare împotriva altor state europene. Un asemenea scenariu ar putea determina implicarea directă a NATO și a Statelor Unite într-un conflict de amploare mai mare.

În argumentația lor, diplomații amintesc și de angajamentele asumate de Rusia prin Memorandumul de la Budapesta din 1994. Prin acest document, Moscova, alături de Statele Unite și Regatul Unit, s-a angajat să respecte independența, suveranitatea și frontierele Ucrainei, în contextul renunțării Kievului la arsenalul nuclear moștenit după destrămarea Uniunii Sovietice. Ulterior, Rusia a încălcat aceste angajamente prin anexarea Crimeei în 2014 și prin declanșarea invaziei la scară largă împotriva Ucrainei în februarie 2022. Autorii consideră că acest precedent demonstrează cât de importante sunt garanțiile internaționale și cât de riscantă poate fi încrederea în angajamentele Moscovei atunci când acestea nu sunt însoțite de mecanisme eficiente de respectare.

O altă problemă abordată în editorial este politica Statelor Unite față de Rusia și posibilitatea relaxării sancțiunilor economice impuse Kremlinului. Cei opt foști diplomați susțin că restricțiile nu ar trebui eliminate sau diminuate înainte de obținerea unor progrese concrete și verificabile în direcția încheierii războiului. În acest sens, ei critică măsurile de relaxare a unor restricții economice americane anunțate în octombrie 2026 și își exprimă îngrijorarea față de informațiile potrivit cărora reprezentanți ai Pentagonului le-ar fi solicitat unor aliați europeni să reducă tonul criticilor publice la adresa Moscovei.

În opinia semnatarilor, asemenea demersuri riscă să slăbească presiunea internațională asupra Rusiei și să afecteze unitatea statelor occidentale într-un moment în care Ucraina continuă să fie ținta atacurilor militare. Diplomații subliniază că responsabilitatea pentru declanșarea războiului aparține Rusiei, iar Ucraina este statul al cărui teritoriu a fost ocupat și ai cărui cetățeni sunt uciși. Din acest motiv, consideră nedrept ca autoritățile de la Kiev să fie presate să accepte pierderi teritoriale pentru a obține încetarea ostilităților, în timp ce statul agresor ar beneficia de avantaje politice și economice.