Romanii, prada usoara in fata bancilor: Cu ochii pe rata, uita de dobanda

Potrivit unui studiu realizat de ING, trei din patru romani au un nivel redus de cunostinte financiare, incadrandu-se la categoria „incepatori”, alaturi de spanioli sau mexicani.

In acest context, Radu Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), a declarat pentru DailyBusiness.ro ca pe fondul educatiei financiare slabe, multi romani sa „au facut greseala” de a se imprumuta, uitandu-se numai la rata lunara, fara a lua in calcul dobanzile si evolutia acestora.

Ghetea a dat exemplul celor care s-au imprumutat in anii trecuti in franci elvetieni, atrasi de paritatea scazuta franc/leu, dar ignorand riscul valutar.

Daca la inceputul lui 2007, un franc elvetian se vindea cu 2 lei, in prezent, moneda este cotata de Banca Nationala a Romaniei (BNR) la 3,12 bani. Acest lucru a facut ca in 2010, intarirea monedei si reducerea veniturilor romanilor sa duca la o crestere de aproape cinci ori a restantelor pentru creditele in franci.

La sfarsitul anului trecut, creditele in franci elevetieni reprezentau 13% din totalul imprumuturilor populatiei.

Ghetea a atentionat ca aceeasi greseala este facuta si de cei care se imprumuta in prezent, in valuta. „Toata lumea se inghesuie la creditul in valuta, dar in prezent, pentru euro de exemplu, dobanda este la minimul istoric”, a spus acesta.

Informarea scazuta a clientilor se transforma insa in risc si pentru bancile comerciale, pentru ca majorarea dobanzilor si a comisioanelor care duc la cresterea ratelor ii poate pune pe debitori in imposibilitatea de plata.

Bancile vor investi 10 milioane de euro in informarea populatiei

In aceste conditii, Radu Ghetea a declarat ca Asociatia va porni in urmatoarele saptamani o campanie de informare bancara a populatiei, refuzand insa sa dea amanunte.

Ghetea a estimat insa ca in urmatorii doi ani, bancile din tara noastra vor investi o suma de aproximativ 10 milioane de euro in informare.

Reprezentantul ARB a adaugat ca este necesara si implicarea Ministerului Educatiei in informarea in special a tinerilor.

„La nivel guvernamental trebuie sa gaseasca acele solutii si resurse, astfel incat, in afara de educatia obisnuita, tinerii sa primeasca si una in domeniul financiar”, a declarat Ghetea.

„Intre cele doua razboaie mondiale, exista un manual de educatie financiara. In comunism a disparut, iar dupa, sistemul bancar a evoluat mult mai repede decat cunostintele populatiei”, a completat seful ARB, adaugand ca in acest sens, romanii au cel mai scazut nivel de educare din Uniunea Europeana.

Bancherul a spus ca in urma investiilor pe care sistemul le va face, spera ca nivelul informarii romanilor sa-l ajunga pe cel european.

Campania ALB si la TVR

La randul sau, Alexandru Lazescu, presedintele TVR, a declarat pentru DailyBusiness.ro ca Asociatia Romana a Bancilor va demara o campania educativa, fara a preciza insa ce forma va lua aceasta.

Intrarea in vigoare in iunie 2010 a Ordonantei 50 privind contractele de credit pentru consumatori a avut, printre altele, si rolul de compensa slaba informare a clientilor bancari, protejandu-i de comisioanele introduse abuziv.

Guvernantii au transpus astfel in legislatia romaneasca Directiva CE privind contractele de credit pentru consumatori, adoptata de UE inca din 2008, in conditiile in care pe fondul crizei, tot mai multi europeni nu si-au mai putut plati ratele.

Ordonanta 50 a venit astfel sa usureze povara datornicilor romani, prin eliminarea unor comisioane, precum cel de rambursare anticipata, sau limitarea numarului acestora.

Studiu ING: Romanii, neinstruiti, dar dornici de informare

Potrivit studiului „ING Consumer Resourcefulness”, trei din patru romani au un nivel redus de cunostinte financiare, incadrandu-se la nivelul incepatori.

Cu toate acestea, 90% dintre cei chestionati vor sa isi imbunatateasca abilitatile financiare. Astfel, potrivit rezultatelor testului „FQ test”, 69% dintre participantii la studiu inteleg elementele de baza legate de administrarea banilor, dar intampina dificultati in a utiliza concepte financiare esentiale, precum economisirea pentru pensie sau constituirea unui fond de urgenta.

Procentul este sensibil mai ridicat decat media globala, unde 63% dintre consumatori se incadreaza la nivelul de incepatori in educatia financiara.

Mai mult, 8% dintre romani au un nivel foarte redus de intelegere a problematicilor legate de bani, incadrandu-se la nivelul nestiutor.

Totusi, conform studiului, peste 90% dintre romani vor sa isi imbunatateasca abilitatile financiare, iar 40% simt nevoia unui ajutor in acest demers.

Romanii, la coada clasamentului privind cunostintele financiare

Din cele 10 tari care au participat la studiul realizat de ING, japonezii sunt printre cei mai informati cu privire la chestiunile financiare, 44% dintre acestia avand un nivel mediu sau ridicat al cunostintelor.

Indienii (40%) si coreenii (37%) sunt si ei in top, in timp ce consumatorii spanioli (cu 24%), romanii (23%) si mexicanii (19%) se situeaza la coada clasamentului.

Intrebarile cu cel mai redus numar de raspunsuri corecte din cadrul testului aplicat consumatorilor romani au fost cele legate de problemele fianciare din gospodarie (51% raspunsuri incorecte), economisire (49% raspunsuri incorecte), investitii (46%) si viitorul financiar (35%).

La nivel global, intrebarile legate de economisire s-au dovedit cele mai dificile, doar 51% dintre participanti raspunzand corect.

Obstacole in demersul de educare financiara

In privinta obstacolelor pe care le intampina in demersul de educare financiara, 39% dintre romani noteaza lipsa timpului (fata de 20% la nivel global), 23% faptul ca nu stiu de unde sa inceapa ( 27% la nivel global), 23% – obisnuinta de a amana (26% la nivel global), in timp ce 19% au nevoie de ajutor, dar nu stiu de unde sa-l obtina (fata de 24% la nivel global).

Pe de alta parte, doar 9% dintre consumatorii romani simt ca „este prea complicat”, procent situat la jumatate fata de media de la nivel global.

Studiul „ING Consumer Resourcefulness” este un instrument de masurare a cunostintelor si abilitatilor financiare ale consumatorilor. Acesta a fost realizat in zece tari din intreaga lume – Olanda, Belgia, Spania, Romania, Polonia, SUA, Mexic, India, Coreea si Japonia.