PSD respinge vânzarea companiilor de stat profitabile, dar acceptă atragerea de investitori în societățile cu pierderi

PSD susține că își menține opoziția față de vânzarea companiilor de stat profitabile și a celor care activează în domenii considerate strategice pentru economia națională, precum energia, apărarea și sectorul bancar, dar afirmă că nu se opune atragerii de investitori în societățile de stat care se confruntă cu dificultăți financiare, potrivit digi24.ro.

Poziția a fost reafirmată vineri, într-un comunicat transmis de partid, după depunerea la Parlament, joi seară, a Programului de guvernare 2026-2028 de către premierul desemnat Luca Niculescu. Social-democrații consideră că prevederile documentului sunt în concordanță cu principiile susținute anterior de formațiune și resping acuzațiile potrivit cărora ar exista contradicții între declarațiile lor publice și angajamentele asumate prin programul de guvernare.

Te-ar mai putea interesa și: USR decide vineri dacă votează Guvernul Niculescu. Dominic Fritz se opune revenirii PSD la ministerele cu bugete mari

PSD respinge vânzarea companiilor de stat profitabile, dar acceptă atragerea de investitori în societățile cu pierderi

Potrivit PSD, documentul guvernamental nu prevede vânzarea activelor strategice profitabile pentru acoperirea unor presiuni bugetare și nici înstrăinarea acestora fără o evaluare corectă a valorii lor. În schimb, programul păstrează posibilitatea listării la bursă a unor pachete minoritare de acțiuni, după modelul unor companii din energie care sunt deja prezente pe piața de capital. Această variantă ar permite atragerea de capital privat și participarea investitorilor la dezvoltarea societăților, fără ca statul să piardă automat controlul asupra lor.

În comunicatul transmis vineri, PSD afirmă că s-a opus și se va opune în continuare vânzării companiilor profitabile sau a celor care activează în sectoare strategice, dar că nu a respins niciodată posibilitatea atragerii de investitori în societățile de stat aflate în dificultate. Social-democrații susțin că diferența dintre cele două situații este esențială: în cazul companiilor profitabile și strategice, statul trebuie să își protejeze participațiile, în timp ce societățile cu probleme financiare ar putea avea nevoie de capital suplimentar, restructurare sau parteneriate pentru a-și continua activitatea.

Programul de guvernare propune o reformă mai amplă a companiilor de stat, care pornește de la rolul economic și strategic al acestora și de la standardele Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) privind administrarea întreprinderilor publice. Documentul prevede că fiecare societate trebuie să aibă obiective comerciale și de interes public clar definite, iar rezultatele sale trebuie evaluate nu doar prin prisma profitului, ci și în funcție de calitatea, accesibilitatea și eficiența serviciilor furnizate.

În ceea ce privește participațiile deținute de stat, programul stabilește că activele strategice profitabile nu vor fi vândute sub presiunea necesităților bugetare și fără o evaluare corectă, dar permite listarea unor pachete minoritare de acțiuni. Aceeași direcție este menționată și în capitolul dedicat finanțelor, unde se urmărește creșterea transparenței societăților în care statul deține participații, concomitent cu păstrarea controlului strategic al acestuia.

Documentul nu precizează însă ce companii ar putea fi incluse într-un eventual proces de listare, ce procente din acțiuni ar putea fi oferite investitorilor și nici când ar urma să aibă loc asemenea operațiuni. Prin urmare, posibilitatea listării unor participații minoritare este prevăzută la nivel de principiu, fără să existe, în această etapă, o listă concretă a societăților vizate sau un calendar de implementare.

PSD își justifică poziția și prin disputa din aprilie 2026 cu Guvernul Bolojan, când social-democrații au contestat planurile privind vânzarea unor pachete de acțiuni deținute de stat la companii profitabile. Partidul amintește în special de Hidroelectrica, Romgaz și CEC Bank, susținând că participațiile vizate ar fi fost evaluate cu mult sub potențialul lor real.

În acel context, PSD a cerut retragerea planurilor de vânzare, pe care le-a considerat inoportune. Formațiunea invocă această dispută pentru a argumenta că opoziția sa față de înstrăinarea companiilor profitabile nu s-a schimbat și că actualul program de guvernare nu presupune abandonarea principiilor apărate anterior.

Social-democrații fac referire și la proiectul legislativ PL-x nr. 376/2026, inițiat de partid, care propune interzicerea înstrăinării acțiunilor deținute de stat până la 31 decembrie 2027. Potrivit comunicatului, proiectul prevede anumite excepții pentru companiile care înregistrează pierderi timp de cinci ani consecutivi sau se află în insolvență, aceasta din urmă fiind stabilită printr-o hotărâre judecătorească definitivă.

Inițiativa legislativă este prezentată de PSD drept o măsură de protejare a participațiilor statului, cu posibilitatea unor derogări în cazul societăților care se confruntă cu probleme grave și persistente.

În paralel cu protejarea companiilor profitabile, programul de guvernare propune un mecanism de evaluare și intervenție pentru întreprinderile publice care înregistrează pierderi. Scopul este de a diferenția societățile care pot fi redresate de cele care nu mai au perspective viabile și de a limita acordarea sprijinului financiar din bani publici fără o justificare economică solidă.

Conform documentului, companiile care înregistrează pierderi timp de doi ani consecutivi ar urma să fie supuse unei evaluări independente și să primească un rating public, pe o scară de la A la E. Categoria A ar urma să fie rezervată societăților cu performanțe solide, care nu au nevoie de sprijin public, în timp ce categoria E ar desemna companiile considerate neviabile. Încadrarea ar urma să se facă potrivit unei metodologii aprobate de Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), iar rapoartele de evaluare ar trebui publicate integral.

Pentru societățile încadrate în categoriile D sau E, autoritățile care le au în subordine ar trebui să decidă, în cel mult șase luni, ce măsuri sunt necesare. Printre opțiunile prevăzute se numără implementarea unui plan de restructurare, încheierea unui parteneriat public-privat sau lichidarea companiei, în situațiile în care redresarea nu este considerată posibilă ori oportună.

Programul stabilește și un prag suplimentar pentru societățile care înregistrează pierderi timp de trei ani consecutivi și nu au un contract de serviciu public care să justifice menținerea activității. În asemenea cazuri, ar urma să fie declanșat procesul de ieșire a companiei din portofoliul statului. Pentru societățile care au capital propriu negativ și nu mai pot fi redresate este prevăzută intrarea în procedura legală de insolvență, însoțită de un plan social destinat angajaților.

O altă măsură propusă vizează condițiile în care statul poate acorda sprijin financiar întreprinderilor publice. Capitalizarea unei companii, acordarea unei garanții sau conversia unor creanțe nu ar mai urma să fie aprobate fără existența unui plan de viabilitate, a unor termene clare și a unui responsabil desemnat. Prin aceste prevederi, programul urmărește să condiționeze intervențiile financiare de perspectivele reale de redresare și de asumarea unor obiective concrete.

Totodată, conducerile companiilor de stat ar urma să fie evaluate anual pe baza unor indicatori financiari și nefinanciari. Rezultatele evaluărilor, indemnizațiile conducerilor și subvențiile primite de societăți ar trebui publicate printr-un sistem național administrat de AMEPIP. Aceste măsuri sunt prezentate în program ca instrumente pentru creșterea transparenței și a responsabilității în administrarea întreprinderilor publice.

Posibilitatea atragerii de investitori este prevăzută și pentru companiile din sectorul transporturilor, unde programul de guvernare propune evaluarea societăților aflate în subordinea ministerului de resort. În termen de 12 luni, fiecare companie ar urma să fie încadrată într-un regim strategic, în funcție de direcția considerată potrivită pentru activitatea sa.