Romania a semnat acest document pe 22 ianuarie, la Tokyo. Controversele ce insotesc tratatul se datoreaza asocierii acestuia cu libertatea online, ce va fi incalcata, conform acuzatiilor, in numele protejarii drepturilor de autor.
Este important de precizat ca ACTA nu are caracterul unei legi, aplicabila odata cu intrarea in vigoare, ci este doar un acord de colaborare in vederea combaterii contrafacerii. Acordul implica adoptarea de catre fiecare tara in parte a unor legi in acest sens conform unui standard international, in cazul in care acest lucru se impune.
Acordul nu este valabil doar la nivelul Uniunii Europene. La el au aderat, printre alte tari, si SUA, Australia, Canada, Japonia, Coreea de Sud si Noua Zeelanda .
DailyBusiness.ro va prezinta cele mai mari controverse legate de ACTA.
1. Pedepse cu inchisoarea pentru utilizarea continutului piratat
Tratatul nu prevede in niciun fel pedepse penale sau contraventionale ca masuri luate la nivel european sau international. Legislatia nationala va fi singura aplicabila in cazul incalcarii legilor privitoare la dreptul de autor sau piraterie. Astfel, decisiv va fi procesul de legiferare interna din Romania in acest caz.
De altfel, legea romana prevede deja pedepse in privinta nelegiuirilor comise online. Legea 8/1996 (actualizata prin prin Legea nr. 285/2004 , Ordonanta de Urgenta 123/2005, Legea 329/2006 si Legea nr.202/2010) referitoare la drepturile de autor si drepturile conexe prevede sanctiuni de la amenda la 12 ani de inchisoare, in functie de natura faptei.
2. Cenzura sau limitarea accesului la Internet incalcarea drepturilor la viata privata
Textul ACTA nu face nicio referire la cenzurarea site-urilor aflate in ilegalitate sau la o eventuala deconectare sau monitorizare a accesului la Internet. Acordul nu limiteaza drepturile utilizatorilor pe Internet si nici nu are ca scop inchiderea site-urilor, spre deosebire de legile SOPA si PIPA, puse in discutie de congresul american.
Atat caracterul privat al datelor personale, cat si protectia proprietatii intelectuale, sunt recunoscute ca drepturi fundamentale de Uniunea Europeana in Carta drepturilor fundamentale.
Acordul in sine vizeaza incalcarea drepturilor de autor la scara larga, in mod organizat, si nu se refera la utilizatori ca indivizi, ci la grupuri organizate, cel putin in faza actuala a textului legii.
3. Textul imprecis si neclar al acordului
Textul acordului este vag, lasand loc multor intrepretari, dar in acelasi timp nu este unul definitv. Dezbaterile asupra ACTA si a modului in care acesta va fi aplicat de fiecare tara in parte urmeaza sa continue la nivel european, in vederea clarificarilor si oferirea unei garantii satisfacatoare.
Consultarile Parlamentului European ar urma sa inceapa la sfarsitul lunii februarie si sunt programate sa dureze pana in iunie anul curent.
4. Multi oficiali ai UE cer ca acordul sa fie refacut
Martin Schulz, presedintele Parlamentului European, a declarat ca in forma actuala, ACTA este dezechilbrat si ambiguu. Demnitarul a facut apel la Comisia Europeana sa “inceteze cu secretele” inca din 2010.
Kader Arif, oficialul desemnat de Parlamentul European ca raportor al ACTA, a demisionat la doar 4 zile dupa ratificarea tratatului, denuntandu-l ca o mascarada la care nu vrea sa participe, din cauza lipsei de transparenta si a presiunilor enorma pentru ratificarea tratatului, potrivit site-ului de specialitate Techdirt .
5. Conflicte in interpretarea conceptului de protectie intelectuala
Notiunea de proprietate intelectuala si de drept de autor s-a schimbat considerabil, la nivel international, odata cu aparitia Internetului. Asadar, exista un conflict intre oamenii care s-au obisnuit cu faptul ca pot dobandi gratuit online continut pentru care altfel ar plati, pe de o parte, si producatori si autoritati, care incearca din rasputeri sa poata reglementa si restrange pirateria online, din cauza greutatii pe care o intampina in adaptarea continutului la mediul online.
Astfel, ACTA trebuie, Intr-o forma ideala, sa modifice anumite concepte cheie referitoare la dreptul de autor pentru a reflecta schimbarile aduse de noile tehnologii.
Romania a aderat la ACTA fara negocieri
Romania nu a participat la negocierile referitoare la ACTA, ci doar a primit tratatul in forma finala. Semnatura asupra actului a fost data de un atasat al ambasadei Romaniei in Japonia, care a semnat prin mandat primit de la Ministerul Economiei.
In paralel, premierul de atunci Emil Boc declara la momentul respectiv ca nu are cunostinta despre semnarea tratatului si prevederile sale.
Fostul ministru al comunicatiilor, Valerian Vreme, a declarat: “ACTA a fost semnat la recomandarea Ministerului Economiei. Noi am fost doar consilieri în acest caz”.
Sambata au fost organizate proteste impotriva ACTA in mai multe tari din Uniunea Europeana. In Romania, au iesit in strada peste 2.200 de persoane pentru a protesta impotriva tratatului, in Iasi, Ploiesti, Craiova, Tg. Mures, Timisoara, Cluj-Napoca, Oradea si Bucuresti, potrivit Mediafax.
Concluzii
ACTA nu are momentan o importanta in sine, ci mai mult la nivelul masurilor pe care le-ar putea lua Romania ca urmare a ratificarii tratatului de catre Parlamentul European, proces ce va dura cel putin cateva luni. Ramane de vazut asadar cum va reactiona Parlamentul Romaniei si daca va adopta masuri suplimentare impotriva pirateriei.
Textul integral al ACTA, in limba romana, aici.
