Potrivit documentelor din dosar, banii ar fi ajuns ulterior într-o bancă din Letonia, iar o parte ar fi fost transferată în conturi din România, inclusiv în conturi asociate soţiei lui Ionel Rusen, considerat de anchetatori unul dintre complicii lui Călin Georgescu.
Ancheta vizează o presupusă înşelăciune prin care Răzvan Leu ar fi fost convins să transfere două tranşe, de un milion de euro şi, ulterior, de 100.000 de euro, cu promisiunea că firma sa va obţine o linie de finanţare pentru o afacere cu metale preţioase. Destinaţia finală a întregii sume nu este însă stabilită cu certitudine în documentele prezentate. Procurorii suspectează că o parte din bani ar fi ajuns şi la Călin Georgescu.
Potrivit rechizitoriului, primul transfer, de un milion de euro, a fost făcut la 28 decembrie 2021, în contul MIGOM Bank Ltd, deschis la InCore Bank AG, în Zurich, Elveţia. La 20 ianuarie 2022, Răzvan Leu ar fi virat încă 100.000 de euro în acelaşi cont. Procurorii susţin că în spatele contului se afla cetăţeanul elveţian Thomas Schätti, asociat cu MIGOM Bank.
Schema de finanţare îi fusese prezentată lui Leu prin intermediul lui Ionel Rusen, pe care Călin Georgescu îl descria drept un om de afaceri cu resurse financiare şi conexiuni importante.
Rusen s-ar fi prezentat ca acţionar al Wealth Bank, o entitate despre care omul de afaceri buzoian ar fi fost făcut să creadă că este înregistrată în Marea Britanie. În realitate, aceasta ar fi fost înregistrată în Insulele Comore, potrivit informaţiilor din rechizitoriu.
Banii ar fi trebuit să reprezinte garanţia necesară pentru obţinerea unei finanţări destinate unei afaceri cu metale preţioase în Dubai. Iniţial, linia de credit discutată ar fi fost de ordinul mai multor milioane de euro, iar ulterior ar fi ajuns la 15 milioane de euro.
Potrivit procurorilor, traseul banilor nu s-ar fi oprit în Elveţia. Sumele din contul MIGOM Bank ar fi fost transferate ulterior către Baltic International Bank, din Letonia. Anchetatorii suspectează că din acest circuit au fost alimentate conturi din România, inclusiv conturi ale soţiei lui Ionel Rusen şi conturi asociate lui Călin Georgescu.
Rechizitoriul nu stabileşte însă cu certitudine destinaţia finală a întregii sume de 1,1 milioane de euro. Procurorii încearcă să identifice beneficiarii transferurilor şi să stabilească dacă fostul candidat la alegerile prezidenţiale a primit o parte din bani. Potrivit informaţiilor prezentate de Euronews, anchetatorii ar suspecta că Georgescu ar mai avea aproximativ 200.000 de euro în conturi.
După efectuarea celor două transferuri, Răzvan Leu nu ar fi primit finanţarea promisă. În schimb, potrivit documentelor DIICOT, Ionel Rusen şi ceilalţi implicaţi i-ar fi oferit succesiv explicaţii pentru întârzierea operaţiunii: verificări ale Băncii Centrale Europene, probleme tehnice, atacuri cibernetice şi erori în ordinele de plată.
Într-un mesaj din 18 aprilie 2022, Rusen îi transmitea lui Leu că tocmai încheiase o discuţie cu Massimiliano Arena, italianul prezentat drept reprezentant al Wealth Bank, şi că transferul urma să fie realizat în zilele următoare. Într-un alt schimb de mesaje, Rusen îi spunea că finanţarea va fi disponibilă în aproximativ 20 de zile lucrătoare.
În dosar sunt menţionate inclusiv ordine de plată care ar fi trebuit să demonstreze că transferurile erau în curs de efectuare. Leu ar fi constatat însă că documentele nu aveau acoperire.
Procurorii susţin că Răzvan Leu ar fi fost menţinut în eroare până în 2023, prin promisiuni repetate că îşi va recupera banii.
Rechizitoriul descrie şi mai multe încercări ulterioare de restituire a celor 1,1 milioane de euro. Una dintre variante ar fi fost cumpărarea societăţilor administrate de Răzvan Leu de către omul de afaceri Sami Pietroi, la un preţ majorat cu suma pe care acesta o pierduse. Propunerea nu s-ar fi concretizat.
O altă soluţie ar fi fost încheierea unui contract de creditare cu societatea elveţiană Mercando Green Technology. Călin Georgescu i-ar fi transmis lui Leu un ordin de plată de 1,25 milioane de euro, însă omul de afaceri ar fi constatat că documentul nu avea acoperire. Diferenţa de 150.000 de euro faţă de suma iniţială ar fi reprezentat, potrivit explicaţiilor primite, cheltuieli cu avocaţii din Londra.
În încercarea de a acoperi o parte din datorie, socrul lui Călin Georgescu ar fi transferat 118.000 de lei către Răzvan Leu, cu titlul de împrumut, potrivit rechizitoriului.
Documentele anchetei mai arată că Ionel Rusen ar fi încercat să îl descurajeze pe Leu să depună plângere împotriva lui Georgescu. Un alt om de afaceri, Vasile Croitoru, i-ar fi cerut să nu formuleze o sesizare, invocând riscul de a bloca susţinerea politică a fostului candidat, şi i-ar fi promis că îl va ajuta să îşi recupereze banii.
Un element important al anchetei este relaţia dintre Călin Georgescu şi Massimiliano Arena, italianul prezentat drept reprezentant al Wealth Bank şi implicat în operaţiunea de finanţare.
Potrivit DIICOT, istoricul corespondenţei prin e-mail dintre cei doi ar indica faptul că Georgescu cunoştea planul de finanţare şi îl cunoştea pe Arena. În schimb, la audierea din 29 iunie 2026, Georgescu ar fi declarat că nu îl cunoaşte pe omul de afaceri italian.
Anchetatorii mai invocă discuţii în care Ionel Rusen ar fi vorbit despre intenţia de a-l păcăli pe Răzvan Leu şi pe Ion Negoescu, fostul ofiţer MAI care îi făcuse legătura cu Georgescu.
Un alt episod descris în rechizitoriu priveşte o presupusă operaţiune prin care lui Leu i-ar fi fost prezentat un sold de peste 5 milioane de coloni costaricani într-un cont bancar. Suma, care ar fi fost prezentată drept disponibilă, echivala în realitate cu aproximativ 6.800-7.000 de euro, potrivit documentelor din dosar.
Călin Georgescu nu ar fi răspuns întrebărilor procurorilor pe parcursul urmăririi penale, urmând să îşi prezinte poziţia în faţa instanţei, potrivit informaţiilor din rechizitoriu.