PSD analizează o nouă formulă de impozitare a salariilor, prin care angajații cu venituri mici ar putea rămâne cu mai mulți bani în mână. Propunerea pornește de la eliminarea impozitului pe venit pentru salariul minim, de 4.325 de lei brut, și introducerea unor cote de impozitare care să crească treptat, în funcție de nivelul veniturilor, până la 10%. Măsura ar putea reprezenta o alternativă la majorarea salariului minim, considerată dificil de susținut de reprezentanții mediului de afaceri, potrivit digi24.ro.
Potrivit variantelor discutate în partid, pentru un salariu brut de 4.325 de lei impozitul pe venit ar urma să fie zero, ceea ce ar însemna un câștig net de aproximativ 182 de lei pentru angajat. La un salariu brut de 4.575 de lei, impozitul ar fi de 1,49%, iar suma suplimentară rămasă angajatului ar ajunge la 189 de lei. Pentru veniturile de 4.825 de lei, taxarea ar crește la 2,99%, cu un câștig net estimat la 177 de lei.
Impozitul ar continua să crească odată cu salariul: 4,48% pentru un venit brut de 5.075 de lei, 5,97% la 5.325 de lei și 7,46% pentru 5.575 de lei. La un salariu de 5.825 de lei, cota ar ajunge la 8,86%, iar beneficiul net ar scădea la 37 de lei. Pentru veniturile brute de 6.000 de lei, impozitul ar reveni la nivelul actual de 10%, fără un câștig suplimentar pentru angajat.
Discuțiile au loc în contextul în care mediul de afaceri avertizează că salariul minim nu ar trebui majorat anul viitor. Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii, susține că o creștere a acestuia ar putea fi dificil de suportat de companii și propune, în schimb, reducerea taxării veniturilor sau majorarea sumei deductibile de la 200 la 400 de lei.
O altă variantă avansată de reprezentantul întreprinderilor mici și mijlocii este introducerea unor salarii minime diferențiate. Jianu consideră că astfel angajații ar putea obține venituri mai mari fără ca angajatorii să fie obligați să suporte o creștere generală a salariului minim.
În paralel, PSD analizează și reorganizarea administrativ-teritorială a României, inclusiv reducerea numărului de județe la 15. Ideea a generat reacții în rândul politicienilor, unii susținând necesitatea reformei, în timp ce alții au criticat inițiativa sau au pus sub semnul întrebării motivațiile partidului. Primarul municipiului Buzău, Constantin Toma, a afirmat că redesenarea hărții României ar putea avea și o miză electorală, în perspectiva alegerilor din 2028.