Comisia Europeană a revizuit în scădere estimările privind evoluția economiei României în 2026 și anticipează o contracție economică de 0,3%, față de o creștere de 0,1% estimată în primăvară. În același timp, inflația ar urma să ajungă la 7,9%, peste prognoza anterioară de 7%, potrivit previziunilor economice de toamnă publicate marți de Executivul comunitar.
Te-ar mai putea interesa și: Comisia Europeană a aprobat parţial cererea României de plată a 2,67 mld. euro din PNRR
Perspectivele pentru următorii ani sunt mai favorabile. Comisia Europeană estimează că economia României va reveni pe creștere în 2027, când PIB-ul ar urma să avanseze cu 1,8%, iar în 2028 ritmul de creștere ar putea ajunge la 2,2%. Inflația ar urma să scadă treptat, până la 4,4% în 2027 și 3,8% în 2028.
Potrivit instituției europene, măsurile de consolidare fiscală afectează consumul privat și contribuie la încetinirea activității economice. În ultimul trimestru din 2025 și în prima jumătate a anului 2026, economia României a înregistrat o evoluție negativă, consumul privat reducându-se cu peste 2%. Înghețarea salariilor și pensiilor publice, alături de inflația ridicată, care s-a apropiat de 10%, au diminuat veniturile disponibile ale populației și puterea de cumpărare.
Investițiile private au fost afectate, la rândul lor, de instabilitatea politică, incertitudinile economice și creșterea costurilor cu energia. În schimb, investițiile publice finanțate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență au contribuit la compensarea parțială a cererii interne slabe.
Comisia Europeană estimează că economia se va stabiliza treptat în a doua jumătate a anului 2026, susținută de revenirea consumului, reziliența exporturilor și continuarea proiectelor de investiții finanțate prin fonduri europene.
Pentru 2027, revenirea consumului ar urma să fie sprijinită de reducerea inflației și de unele creșteri ale salariilor și pensiilor publice. Totodată, investițiile private ar putea să se redreseze pe fondul îmbunătățirii încrederii în economie și al reducerii incertitudinilor politice. Începerea exploatării gazelor naturale din perimetrul offshore Neptun Deep ar urma să contribuie la creșterea economică și la dezvoltarea exporturilor.
În ceea ce privește inflația, Comisia Europeană arată că majorările TVA și ale accizelor din a doua jumătate a anului 2025, eliminarea plafonării prețurilor la electricitate și creșterea cotațiilor internaționale la petrol au alimentat presiunile asupra prețurilor. Pentru 2026, rata inflației este estimată la 7,9%, urmând să scadă la 4,4% în 2027. În 2028, procesul de dezinflație ar putea fi încetinit de introducerea sistemului european de comercializare a certificatelor de emisii ETS2, iar inflația ar urma să se situeze la 3,8%.
Nici piața muncii nu oferă perspective foarte bune pentru acest an. Comisia Europeană estimează că rata șomajului va ajunge la aproximativ 6,7% în 2026, pe fondul reducerii numărului de angajați și al creșterii economice slabe. Ulterior, șomajul ar urma să scadă treptat, odată cu redresarea economiei. În același timp, ritmul de creștere a salariilor nominale s-a redus, iar salariile reale au scăzut în 2025 și 2026, după perioada de înghețare a veniturilor din sectorul public.
Pe partea finanțelor publice, Executivul comunitar estimează că deficitul bugetar va scădea de la 7,8% din PIB în 2025 la 6% în 2026. Reducerea este pusă pe seama măsurilor de consolidare fiscală, a controlului cheltuielilor publice și a majorărilor de taxe adoptate în ultimii doi ani. Pentru 2027, deficitul este estimat la 5,8% din PIB, iar în 2028 ar putea ajunge la 5,6%.
În pofida reducerii deficitului, datoria publică a României ar urma să crească de la aproximativ 59% din PIB în 2025 la 64% în 2028. Comisia Europeană explică această evoluție prin menținerea deficitelor primare ridicate și prin costurile aferente dobânzilor. Totodată, cheltuielile pentru apărare ar urma să crească de la 1,7% din PIB în 2025 la 2,2% în 2028, inclusiv prin finanțarea oferită de programul european SAFE.
Un element pozitiv în prognoza europeană este perspectiva dezvoltării proiectului Neptun Deep, care ar putea susține exporturile de gaze naturale și reduce deficitul extern al României. Comisia estimează că deficitul de cont curent va scădea semnificativ în următorii ani, ajungând sub 6% din PIB în 2028.
Cu toate acestea, instituția avertizează că perspectivele economice rămân vulnerabile. O nouă perioadă de instabilitate politică ar putea afecta continuarea consolidării fiscale, încrederea investitorilor și investițiile private. De asemenea, incertitudinile privind cererea externă, în special în industria auto, și prețurile ridicate la energie reprezintă riscuri importante pentru economia României.