Actualitate

Alexandru Rafila propune noi surse de finanțare pentru Sănătate. Câți bani plătesc românii din buzunar pentru servicii medicale și ce schimbări ar putea apărea

17 Nov, 14:58 • Bugiu ⁠Ana Maria
Sistemul de sănătate din România are nevoie de finanțare suplimentară, iar o mai bună colectare a veniturilor la bugetul de stat ar putea aduce resurse importante pentru spitale și servicii medicale, susține Alexandru Rafila, președintele Comisiei pentru sănătate din Camera Deputaților.
Alexandru Rafila propune noi surse de finanțare pentru Sănătate. Câți bani plătesc românii din buzunar pentru servicii medicale și ce schimbări ar putea apărea

Președintele Comisiei pentru sănătate din Camera Deputaților, Alexandru Rafila, susține că sistemul sanitar din România are nevoie de surse suplimentare și sustenabile de finanțare, iar una dintre soluțiile importante ar fi îmbunătățirea colectării veniturilor la bugetul de stat. Fostul ministru al Sănătății consideră că o parte din veniturile suplimentare obținute astfel ar putea fi direcționate către sănătate, contribuind la reducerea presiunii asupra pacienților și la dezvoltarea serviciilor medicale, potrivit Agerpres.

Te-ar mai putea interesa și: Raed Arafat îl atacă dur pe Alexandru Rafila: „Declarațiile sale dezbină sistemul integrat de urgență”

Alexandru Rafila propune noi surse de finanțare pentru Sănătate. Câți bani plătesc românii din buzunar pentru servicii medicale și ce schimbări ar putea apărea

Declarațiile au fost făcute marți, în cadrul evenimentului „Sănătatea ca investiție națională”, organizat de Profit Health Forum. Cu această ocazie, Alexandru Rafila a vorbit despre evoluția sistemului sanitar, nivelul finanțării publice, contribuția directă a pacienților la plata serviciilor medicale și necesitatea dezvoltării unor forme suplimentare de asigurare de sănătate.

Potrivit fostului ministru, sistemul sanitar românesc a înregistrat o evoluție pozitivă în ultimii ani, aspect reflectat atât în investițiile realizate, cât și în creșterea alocărilor bugetare. Bugetul Sănătății a depășit 100 de miliarde de lei, o sumă pe care Rafila o consideră importantă, chiar dacă nivelul finanțării rămâne sub media înregistrată în statele Uniunii Europene și în țările membre OCDE.

Acesta a atras însă atenția asupra unei probleme majore: proporția ridicată a cheltuielilor pe care pacienții trebuie să le suporte direct din propriul buzunar. Conform datelor prezentate de deputat, aproximativ 26% din cheltuielile pentru sănătate din România sunt suportate direct de populație, inclusiv pentru medicamente și servicii medicale.

Prin comparație, media Uniunii Europene este de aproximativ 15–16%, ceea ce arată că românii suportă o povară financiară considerabil mai mare atunci când au nevoie de îngrijiri medicale.

Una dintre principalele soluții propuse de Alexandru Rafila pentru creșterea finanțării sistemului sanitar este îmbunătățirea colectării veniturilor bugetare. Deputatul PSD consideră că România pierde o parte importantă din resursele care ar putea fi folosite pentru finanțarea serviciilor publice, iar reducerea acestui decalaj ar putea crea posibilitatea unor alocări suplimentare pentru sănătate.

Potrivit cifrelor prezentate de acesta, România colectează la bugetul de stat aproximativ 32–33% din Produsul Intern Brut, în timp ce media Uniunii Europene se situează în jurul valorii de 45% din PIB. Diferența de aproximativ 12 puncte procentuale reprezintă, în opinia sa, un potențial important de venituri suplimentare pentru bugetul public.

Rafila a explicat că, dacă autoritățile ar reuși să îmbunătățească nivelul colectării, o parte din aceste venituri ar putea fi direcționată către sistemul sanitar. El a indicat că aproximativ 3–4 puncte procentuale din PIB ar putea ajunge la finanțarea sănătății, contribuind la crearea unei surse de finanțare stabile, sustenabile și care poate fi cuantificată.

În opinia fostului ministru, această abordare ar putea reprezenta o alternativă importantă la actualul sistem de finanțare și ar permite dezvoltarea serviciilor medicale fără ca presiunea financiară să fie transferată în continuare către pacienți.

Un alt aspect evidențiat de Alexandru Rafila este ponderea cheltuielilor suportate direct de pacienți. Deși finanțarea publică a sănătății a crescut în ultimii ani, contribuția populației rămâne ridicată, iar acest lucru indică existența unor dificultăți în accesul la servicii medicale.

Deputatul a arătat că, din totalul cheltuielilor pentru sănătate, aproximativ un sfert este suportat direct de oameni. Procentul ajunge la circa 26%, comparativ cu media europeană de 15–16%.

Aceste cheltuieli includ atât plata unor servicii medicale, cât și achiziția de medicamente. Diferența față de media europeană arată că pacienții români trebuie să aloce o parte mai mare din veniturile personale pentru a beneficia de îngrijiri medicale.

În acest context, dezvoltarea unor mecanisme alternative de finanțare ar putea contribui la diversificarea resurselor disponibile și la reducerea dependenței pacienților de plățile directe.

Alexandru Rafila consideră că România ar trebui să dezvolte un sistem de asigurări complementare și suplimentare de sănătate, care să funcționeze alături de actualul sistem public.

Pentru ca aceste forme de asigurare să devină atractive și accesibile, deputatul susține că ar fi necesar și un mecanism fiscal de încurajare. Astfel, asigurările private ar putea deveni o opțiune pentru persoanele care doresc să beneficieze de anumite servicii sau de mai multă flexibilitate în alegerea furnizorilor de servicii medicale.

Rafila a precizat că dezvoltarea unui asemenea sistem nu ar trebui să însemne reducerea pachetului de servicii medicale decontate prin sistemul public de sănătate. În schimb, ar fi nevoie de clarificarea serviciilor disponibile, a condițiilor de acces și a modului în care pacienții pot beneficia de anumite investigații sau consultații.

Acesta a dat ca exemplu existența listelor de așteptare pentru anumite analize și investigații medicale, o situație întâlnită și în alte sisteme de sănătate. Problema pe care o identifică fostul ministru nu este doar existența acestor liste, ci și lipsa unei comunicări suficient de transparente cu pacienții în privința timpilor de așteptare și a disponibilității serviciilor.

În opinia lui Alexandru Rafila, dezvoltarea noului sistem unic integrat, respectiv a platformei integrate a asigurărilor de sănătate, ar putea contribui la rezolvarea unei părți dintre aceste probleme.

O astfel de platformă ar putea facilita accesul la informații despre serviciile medicale disponibile, programări și listele de așteptare, oferind pacienților o imagine mai clară asupra posibilităților de care dispun.

Fostul ministru speră că noul sistem informatic va putea pune la dispoziție aceste facilități într-un interval relativ apropiat și va crea condițiile necesare pentru dezvoltarea asigurărilor complementare și suplimentare.

Un alt subiect abordat de Rafila a fost posibilitatea alegerii medicului de către pacient. El a explicat că, în România, oamenii nu aleg întotdeauna un spital, ci se orientează în special către un anumit medic în care au încredere.

Din acest motiv, accesul la un anumit specialist poate presupune fie existența unei forme de asigurare care să permită această opțiune, fie acceptarea unui timp de așteptare până la disponibilitatea unei consultații.

În viziunea deputatului, un sistem mai bine organizat ar trebui să ofere pacienților informații clare despre aceste posibilități și să permită dezvoltarea unor mecanisme prin care serviciile medicale să poată fi accesate în condiții transparente.

Pe lângă finanțare și dezvoltarea asigurărilor, Alexandru Rafila a atras atenția și asupra importanței resursei umane din sistemul de sănătate. Personalul medical reprezintă una dintre componentele esențiale ale funcționării serviciilor sanitare, iar investițiile financiare trebuie însoțite de măsuri care să susțină activitatea și stabilitatea acestuia.

Totodată, fostul ministru a subliniat necesitatea unui parteneriat deschis și onest între autorități și reprezentanții industriei medicale. O astfel de colaborare ar trebui să contribuie la asigurarea predictibilității în aprovizionare, astfel încât spitalele și celelalte unități medicale să poată avea acces constant la produsele și resursele necesare desfășurării activității.

Urmărește Daily Business pe Google News
Alte articole
Înscrieri la creșă și grădiniță 2027–2028. Când începe depunerea cererilor și ce perioade trebuie să urmărească părinții
Înscrieri la creșă și grădiniță 2027–2028. Când începe depunerea cererilor și ce perioade ...
Traseul celor 1,1 milioane de euro din dosarul Călin Georgescu duce din Elveţia în Letonia şi apoi în România
Traseul celor 1,1 milioane de euro din dosarul Călin Georgescu duce din Elveţia în Letonia şi apoi ...
Circulația feroviară pe Podul Crimeei a fost reluată, după noul atac nocturn
Circulația feroviară pe Podul Crimeei a fost reluată, după noul atac nocturn
Aproape 6 din 10 români își acoperă cheltuielile lunare, dar rămân cu foarte puțini bani
Aproape 6 din 10 români își acoperă cheltuielile lunare, dar rămân cu foarte puțini bani
Două trenuri s-au ciocnit în apropierea gării centrale din Praga. 46 de persoane au fost rănite, dintre care patru sunt în stare critică
Două trenuri s-au ciocnit în apropierea gării centrale din Praga. 46 de persoane au fost rănite, ...
United Airlines a remediat problema care a provocat întârzieri ale zborurilor de peste 90 de minute
United Airlines a remediat problema care a provocat întârzieri ale zborurilor de peste 90 de minute
Consiliul UE aprobă cea mai mare plată de până acum către Kiev, în valoare de aproape 8 miliarde de euro
Consiliul UE aprobă cea mai mare plată de până acum către Kiev, în valoare de aproape 8 miliarde ...
MApN: 11 ținte aeriene detectate în apropierea graniței României
MApN: 11 ținte aeriene detectate în apropierea graniței României
Farmaciile independente cer restricționarea exporturilor de medicamente care lipsesc din România. Ce solicită autorităților
Farmaciile independente cer restricționarea exporturilor de medicamente care lipsesc din România. Ce ...
PSD condiționează susținerea bugetului pentru 2027 de reforma administrației publice. Ce schimbări cer social-democrații
PSD condiționează susținerea bugetului pentru 2027 de reforma administrației publice. Ce schimbări ...
FIC avertizează: Taxele impredictibile descurajează investițiile și pot reduce veniturile statului pe termen lung
FIC avertizează: Taxele impredictibile descurajează investițiile și pot reduce veniturile statului ...
România a introdus peste 2,5 milioane de tone de ambalaje pe piață în 2025. Ce obligații noi vor avea producătorii și importatorii
România a introdus peste 2,5 milioane de tone de ambalaje pe piață în 2025. Ce obligații noi vor ...
Nike îi ia fața Adidas în fotbalul european. Compania americană preia mingile pentru Liga Campionilor, Europa League și Conference League
Nike îi ia fața Adidas în fotbalul european. Compania americană preia mingile pentru Liga Campionilor, ...
Consiliul Concurenței a câștigat trei procese împotriva băncilor amendate pentru ROBOR. Ce urmează pentru instituțiile bancare și clienții cu credite
Consiliul Concurenței a câștigat trei procese împotriva băncilor amendate pentru ROBOR. Ce urmează ...
Nuclearelectrica a semnat cu BEI un contract de finanţare de 400 mil. euro pentru retehnologizarea Unităţii 1 de la Cernavodă
Nuclearelectrica a semnat cu BEI un contract de finanţare de 400 mil. euro pentru retehnologizarea Unităţii ...
Costel Alexe susține reforma administrativă, dar critică planul PSD: „Nu se poate face fără consultarea comunităților locale”
Costel Alexe susține reforma administrativă, dar critică planul PSD: „Nu se poate face fără consultarea ...
Alexandru Nazare: Bugetul pentru 2027 trebuie să asigure finanţare predictibilă pentru primării, dar şi continuarea reducerii deficitului
Alexandru Nazare: Bugetul pentru 2027 trebuie să asigure finanţare predictibilă pentru primării, ...
Renault angajează 1.650 de muncitori în Franța, dar renunță la până la 1.000 de angajați administrativi până în 2028
Renault angajează 1.650 de muncitori în Franța, dar renunță la până la 1.000 de angajați administrativi ...