MEDIA & MARKETING

Telenovela ca business: Cum s-a schimbat, cine o consuma si cati bani aduce

29 martie 2012, ora 00:05, autor(i): Andreea Stefan 
Aboneaza-te la: RSS   Trimite prin: LinkedIn
Kalauz.jpg
Televiziunea Romana, National TV, Kanal D sau Euforia TV sunt cateva dintre posturile generaliste care mizeaza pe serialele tip telenovela sud-coreene, turcesti sau indiene, in lupta pentru atragerea publicului feminin.

Dupa ce timp de 20 ani, femeile din Romania au fost "educate" de telenovelele latino-americane, difuzarea de seriale a devenit un business de televiziune profitabil.

Acest lucru a determinat Grupul international de presa Central European Media Enterprises, condus de Adrian Sarbu, care detine PRO TV si Acasa TV, sa investeasca intr-o noua televiziunea, respectiv Acasa Gold, care va fi lansata in aprilie.

Nu doar televiziunile exploateaza potentialul serialelor, ci si operatorii de cablu. De exemplu, UPC a introdus recent in oferta sa de canale pachetul Bollywood, care include trei canale TV care difuzeaza filme, seriale si emisiuni de divertisment produse si coproduse in India si in Europa.



Motivul? Femeile consuma TV mai mult decat barbatii.

Vanessa Cernea, director executiv Acasa TV si Acasa Gold, afirma recent ca "exista o 'asteptare' foarte mare din partea publicului in ceea ce priveste canalele nisate. Este binecunoscut faptul ca femeile consuma TV mai mult decat barbatii. Conform GfK Romania, in 2011, peste 90% dintre femeile din mediul urban cu varsta cuprinsa intre 15 si 49 de ani au fost telespectatoare de telenovele".

Despre cat de profitabile sunt aceste programe pentru business-urile televiziunilor care le difuzeaza, despre cum s-a transformat cererea de telenovelele sau despre publicul consumator, DailyBusiness.ro a stat de vorba cu Iosif Kalauz (foto), strategy and research senior manager in cadrul Kanal D.

DailyBusiness.ro: Pe fondul extinderii spatiului alocat telenovelelor, de catre tot mai multe televiziuni, considerati ca exista o cerere crescuta pentru astfel de programe in Romania?
Iosif Kalauz: Nu, chiar din contra, exista o tendinta de depreciere pentru un astfel de gen, pe masura ce se constata o conversie a telenovelelor in alte genuri. Si aici ma refer la seriale tip soap opera sau seriale turcesti, care au depasit cadrele clasice, fiind incadrate in alt spectru. In plus, asistam la o diminuare a calitatii livrate de catre statii pe acest gen. MediaPro a trecut pe productii de seriale dramatice in detrimentul celor tip telenovela. Astfel ca trendul ne duce de la "Inima de tigan" si "Regina", la "Pariu cu viata". Un alt exemplu este Kanal D, care a metamorfozat telenovela clasica si a transpus-o intr-un alt decor, delimitand un nou gen, respectiv serialele turcesti. Dincolo de tendinte, consider ca piata telenovelelor nu a luat sfarsit. E nevoie, cred, mai degraba de un respiro. E nevoie de un nou "ton" care poate schimba acest trend de care aminteam mai sus.

DB: In ceea ce priveste veniturile din publicitate atrase de posturile care difuzeaza astfel de seriale, cum sunt ele fata de cele atrase de un program obisnuit?
IK: Pentru ca veniturile de fapt fac trimitere la productivitate si profit, am sa fac trimitere pentru inceput la costuri. De multe ori telenovelele vin la pachet cu alte produse, filme sau alte seriale, insa cele care pot face diferenta in topul audientelor sunt costisitoare. Exista asadar un risc asumat al distribuitorului de un astfel de continut - sa nu isi acopere costurile. De aici, dinamica programarii in prime-time versus emisia in timpul zilei. Ratingurile mai mari in prime-time asigura un potential mai mare ca venituri, potential transpus in venituri doar de performantele reale ale telenovelei in audienta. Dinamica veniturilor ascunde in spate in primul rand audienta, punctul de rating pe care-l vor atinge spoturile difuzate in interiorul telenovelei.

DB: Din punct de vedere al business-ului de televiziune, serialele sunt un produs profitabil privit din punct de vedere al audientei, veniturilor din publicitate, costul achizitiei, etc?
IK:áDaca n-ar fi, nu s-ar povestii. Atata vreme cat ele exista, cu siguranta ca genereaza si profit. In primul rand, e nevoie de o balanta intre costuri si apoi in audienta, care va genera venit. O telenovela care are un cost mare poate reprezenta un potential mare. Insa daca acest potential nu e transformat in audienta, pe langa pierderi materiale, apare si o pierdere in vizibilitatea generala a postului ľ care de multe ori este mai importanta decat profitabilitatea unei telenovele, pe un anumit slot orar. Telenovelele au costuri medii, in general, sau altfel spus, modeste in raport cu chetuielile generale ale unei televiziuni din Romania. Motiv pentru care sunt pozitionate de cele mai multe ori in timpul zilei, fiind capabile, chiar si acolo sa genereze de cele mai multe ori profit.

DB:áCare sunt cauzele pentru care telenovelele au succes la publicul din Romania?á
IK: Televizorul este un mijloc ieftin de relaxare, indiferent de continut, atata vreme cat suplineste o nevoie in piata. Telenovelele inca isi au un loc bine definit pentru publicul din Romania, fiind incurajate de inertia consumului acestui gen. Succesul nu este conditionat de teritoriu. Nu avem un succes mai mare in Romania fata de alte state. Din contra, de cele mai multe ori achizita unor titluri se bazeaza pe succesul acestora in alte state. Succesul unor telenovele in state mai dezvoltate decat Romania ne face sa ne indepartam de ipoteza unor conditii socio-economice si mai degraba sa cautam raspunsul in zona de nevoi si specific cultural, unde vom inregistra diferente in delimitari teritoriale.

DB: Cat la suta din audienta Kanal D este realizata de publicul consumator de seriale?
IK: Nu cred ca raspunsul cel mai pertinent sta intr-un astfel de procent, o cifra cu eticheta telespectatorului de telenovele. Daca vorbim de gen, publicul Kanal D este format din femei in proportie de peste 60%, un public cu potential pentru acest gen. Insa pontentialul nu asigura succesul.

DB:á Daca ar fi sa realizam un portret al celor care urmaresc astfel de programe cum ar arata acesta?á
IK: Portretul clasic e simplu: femei, peste 30 de ani, grad social CDE, respectiv mediu si inferior. Aceste categorii intra persoane precum muncitori calificati, angajati ce presteaza munca non-manuala, angajati ce presteaza o munca manuala necalificata si alte categorii de angajati cu educatie. Insa cand vorbim de o telenovela de succes, acest tipar se schimba, mulandu-se pe publicul general al micului ecran din Romania. In aceste conditii, de cele mai multe ori tiparul de care va spunea, se pastreaza mai degraba ca si tendinta.
Comentariile acestui material
 
Numele complet:*
ex: Ion Popescu
Adresa de email:*
Site personal:
ex: http://www.dailybusiness.ro/
Comentariul tau:*
ATENTIE! Camp obligatoriu.
 
 
 
KeyJobs - Job-uri premium
Miercuri, 27 Octombrie 2021, 00:29
Alegeti frecventa cu care doriti sa primiti newsletterul:
Adresa dvs. de email:
Abonati-va la newsletter