37 de magistrați cer despăgubiri de 5,5 milioane de lei după alegeri. AEP solicită clarificări legislative

Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, a anunțat că a solicitat o întâlnire cu reprezentanții Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în vederea clarificării cadrului legislativ privind desemnarea magistraților în birourile electorale. Demersul vine în contextul în care 37 de magistrați au deschis acțiuni în instanță împotriva AEP și a altor instituții ale statului, solicitând despăgubiri totale estimate la aproximativ 5,5 milioane de lei, potrivit Agerpres.

Te-ar mai putea interesa și: AEP: Peste 19 milioane de români înscriși în Registrul electoral. Numărul alegătorilor rămâne stabil

37 de magistrați cer despăgubiri de 5,5 milioane de lei după alegeri. AEP solicită clarificări legislative

Potrivit lui Țuțuianu, litigiile au apărut după ce Biroul Electoral Central (BEC) a dispus, în timpul proceselor electorale din perioada 2024-2025, desființarea unor birouri electorale de circumscripție și reluarea procedurii de desemnare a președinților și locțiitorilor acestora. La reorganizarea birourilor electorale, o parte dintre magistrații desemnați inițial nu au mai fost nominalizați, motiv pentru care au considerat că au fost prejudiciați și au decis să acționeze statul în judecată.

Reclamanții susțin că AEP ar avea calitatea de continuator de drept al Biroului Electoral Central și solicită plata drepturilor financiare pe care spun că le-ar fi încasat dacă ar fi rămas în funcții. Cererile vizează indemnizațiile pentru activitatea desfășurată în birourile electorale, estimate la aproximativ 30.000 de lei pentru fiecare persoană și pentru fiecare campanie electorală, la care se adaugă diurne calculate la 2% pe zi din indemnizația brută lunară, dobânzi penalizatoare, actualizarea sumelor cu rata inflației și cheltuieli de judecată. Valoarea totală a despăgubirilor solicitate se ridică în prezent la circa 5,5 milioane de lei, însă suma ar putea crește pe măsură ce se acumulează dobânzi și alte accesorii.

Pe lângă AEP, în procese au fost chemate în judecată și alte instituții publice, inclusiv Ministerul Finanțelor, Ministerul Afacerilor Interne, Guvernul României, prefecturi și alte autorități implicate în organizarea alegerilor.

Adrian Țuțuianu a precizat că situația juridică este, în mare parte, favorabilă AEP. Din cele 37 de dosare, în 24 de cazuri instanțele au admis excepția lipsei calității procesuale pasive a instituției, stabilind că AEP nu poate fi trasă la răspundere în aceste litigii. În alte cinci dosare, instanțele au apreciat că autoritatea are calitate procesuală pasivă, un dosar a fost suspendat, iar altul este judecat la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Șeful AEP a subliniat că Înalta Curte a stabilit deja, într-o decizie, că instituția nu are calitate procesuală pasivă în astfel de cauze, iar două dosare soluționate inițial împotriva AEP au fost câștigate ulterior în recurs. Totuși, el a atras atenția că, dacă instanțele vor decide că prejudiciile trebuie acoperite, răspunderea ar putea reveni statului român, reprezentat prin Ministerul Finanțelor.