Gheorghe Piperea atacă proiectul AEP privind partidele: „Poate deveni o armă politică înainte de alegerile din 2028”

Europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea critică dur proiectul de modificare a Legii partidelor politice, inițiat de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), despre care susține că ar putea conduce la un control administrativ mult mai mare asupra formațiunilor politice. Piperea consideră că schimbările propuse ar putea fi folosite împotriva partidelor care se opun actualului sistem politic și vorbește despre o posibilă „armă politică” ce ar putea avea consecințe inclusiv asupra alegerilor din 2028, potrivit Agerpres.

Potrivit europarlamentarului AUR, proiectul reprezintă o reformă radicală a legislației partidelor, întrucât ar modifica inclusiv modul în care formațiunile sunt înființate, organizate, finanțate și, în anumite situații, dizolvate. Una dintre principalele sale critici vizează faptul că procedurile privind înregistrarea și dizolvarea partidelor ar urma să fie transferate din zona instanțelor către AEP, ceea ce, în opinia sa, ar conferi autorității electorale o putere administrativă fără precedent asupra formațiunilor politice.

Te-ar mai putea interesa și: 37 de magistrați cer despăgubiri de 5,5 milioane de lei după alegeri. AEP solicită clarificări legislative

Gheorghe Piperea atacă proiectul AEP privind partidele: „Poate deveni o armă politică înainte de alegerile din 2028”

Piperea susține că, în forma propusă, AEP ar putea decide administrativ dizolvarea sau radierea unor partide care nu respectă noile reguli. El atrage atenția asupra faptului că, în prezent, dizolvarea unui partid este supusă unor condiții stricte și implică Tribunalul București, la cererea justificată a Parchetului. În viziunea sa, trecerea unei asemenea atribuții către o autoritate administrativă ar reduce rolul instanței în procedura inițială de dizolvare și ar putea crea posibilitatea unor decizii cu impact politic major.

Un alt punct important semnalat de europarlamentar este legat de digitalizarea și monitorizarea activității partidelor. Potrivit acestuia, AEP ar urma să gestioneze într-un sistem digital integrat o mare parte din „ciclul de viață” al unui partid, de la înființare și organizarea internă până la dizolvare și radiere. Piperea consideră că un asemenea mecanism ar reprezenta o formă de control excesiv și compară sistemul propus cu practici pe care le consideră incompatibile cu standardele unei țări membre a Uniunii Europene.

Proiectul prevede, potrivit declarațiilor lui Piperea, și modificarea condițiilor pentru înființarea unui partid. Numărul minim al membrilor fondatori ar urma să crească de la 3 la 100 de persoane, iar formațiunile ar trebui să respecte și cerințe privind reprezentarea egală a femeilor și bărbaților. Europarlamentarul susține că aceste condiții ar putea îngreuna înființarea și funcționarea formațiunilor politice, în special a celor mai mici.

În același timp, proiectul introduce, potrivit lui Piperea, reguli mai stricte privind finanțarea partidelor, disciplina financiară, drepturile membrilor și procedurile interne. Acestea ar urma să fie integrate într-un sistem digital și să se afle sub supravegherea AEP. Europarlamentarul afirmă că toate formațiunile politice ar fi obligate să își adapteze rapid documentele, structurile și procedurile interne la noile cerințe.

O preocupare majoră exprimată de reprezentantul AUR este termenul de șase luni pe care partidele l-ar avea pentru a se conforma noilor reguli. Piperea susține că, în acest interval, formațiunile ar trebui să își actualizeze actele constitutive, procedurile interne, documentele financiare, sistemele de digitalizare și structurile privind reprezentarea de gen. În caz contrar, acestea s-ar putea confrunta cu sancțiuni care, în interpretarea sa, ar putea ajunge până la dizolvare.

Europarlamentarul atrage atenția și asupra momentului în care aceste prevederi ar putea produce efecte politice. El susține că, dacă AEP ar dispune dizolvarea unui partid, iar decizia nu ar fi suspendată rapid de instanță, formațiunea respectivă ar putea fi împiedicată să participe la un anumit proces electoral. Piperea indică în mod special alegerile din 2028 ca posibil moment în care o astfel de procedură ar putea avea consecințe importante.

Potrivit proiectului prezentat de AEP, deciziile autorității ar putea fi contestate ulterior la Curtea de Apel București. Tocmai această procedură reprezintă un alt motiv de îngrijorare pentru Piperea, care consideră că transferarea inițială a puterii de dizolvare de la instanță către o autoritate administrativă ar putea permite intervenții rapide asupra activității partidelor.

În plan politic, Piperea susține că principala problemă a proiectului este ceea ce el numește „impunerea unei jurisdicții directe” a AEP asupra partidelor politice. El contestă și independența autorității, afirmând că AEP este formată din persoane numite de partide pe care le consideră parte a „sistemului politic”. În acest context, europarlamentarul AUR susține că noua legislație ar putea fi utilizată selectiv împotriva unor