La sfârșitul lunii martie, activele totale ale sistemului reprezentau 11,5% din produsul intern brut (PIB), în timp ce activele nete ale fondurilor de pensii private însumau 220,34 miliarde de lei.
Potrivit ASF, structura portofoliilor de investiții a rămas concentrată pe piața locală de capital. La 31 martie 2026, aproximativ 68% din portofoliile fondurilor erau investite în instrumente cu venit fix, iar circa 28% în acțiuni.
Fondurile de pensii administrate privat din Pilonul II continuă să domine sistemul, reprezentând 96,4% din totalul activelor fondurilor de pensii private din România, în timp ce Pilonul III păstrează o pondere redusă.
Raportul arată că gradul de concentrare al pieței se menține ridicat, potrivit indicatorilor utilizați de Consiliul Concurenței.
ASF explică această situație prin structura pieței, numărul redus de fonduri de pensii private și mecanismul de repartizare automată a participanților nou intrați în Pilonul II, care sunt distribuiți în cote egale tuturor administratorilor.
La finalul primului trimestru, trei bănci asigurau serviciile de depozitare pentru fondurile de pensii private. BRD – Groupe Société Générale deținea o cotă de piață de 81,7%, urmată de Raiffeisen Bank, cu 13,6%, și Banca Comercială Română, cu 4,6%.
ASF mai arată că, în luna martie 2026, volatilitatea activelor unitare nete ale fondurilor de pensii private a înregistrat un episod scurt de creștere, pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu și al preocupărilor privind majorarea prețurilor la energie, evoluții care au amplificat temerile legate de menținerea unui nivel ridicat al inflației.
La 31 martie 2026, sistemul de pensii private din România număra 9,56 milioane de participanți, fiind administrat de 10 administratori care gestionau 17 fonduri de pensii private. Sistemul include, de asemenea, trei instituții depozitare și șapte auditori, potrivit datelor publicate de ASF.
Citește și: Proiectul plății pensiilor private – adoptat în acord cu decizia CCR