Programul Guvernului Mureșan: Ghișeu unic pentru investiții și reformarea ajutoarelor de stat

Programul de guvernare propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan prevede o serie de măsuri pentru debirocratizarea investițiilor și reformarea sistemului de ajutoare de stat, cu accent pe reducerea timpului necesar pentru obținerea avizelor și autorizațiilor și pe creșterea eficienței banilor publici investiți în mediul privat, potrivit Agerpres.

Te-ar mai putea interesa și: Guvernul Mureșan, validat de PNL, USR și UDMR. 16 ministere și trei vicepremieri în noul Cabinet

Programul Guvernului Mureșan: Ghișeu unic pentru investiții și reformarea ajutoarelor de stat

Una dintre principalele măsuri anunțate este înființarea unui ghișeu unic pentru investiții, prin care investitorii să poată gestiona într-un singur loc procedurile administrative necesare. Programul prevede și stabilirea unor termene maxime pentru emiterea avizelor și autorizațiilor, astfel încât proiectele să nu mai fie întârziate de proceduri administrative prelungite.

În ceea ce privește ajutoarele de stat, viitorul Guvern propune realizarea, în termen de șase luni, a unui inventar complet al tuturor schemelor de ajutor de stat și de minimis, indiferent de instituția care le gestionează. Inventarul ar urma să includă informații despre bugetele alocate, beneficiari și rezultatele obținute. Datele ar urma să fie făcute publice prin extinderea registrului RegAS, astfel încât acesta să nu mai ofere doar informații despre plățile efectuate, ci și despre rezultatele economice generate de finanțări.

Programul pleacă de la ideea că sistemul trebuie simplificat, prin reducerea numărului de scheme și concentrarea resurselor asupra unor domenii considerate strategice. În acest scop, este propusă înființarea unei singure structuri pentru ajutoarele de stat, care să elaboreze, administreze și monitorizeze schemele naționale. Ministerele ar urma să stabilească politicile sau să avizeze propunerile în cadrul unui comitet interministerial coordonat de premier, fără să mai gestioneze direct bugetele destinate ajutoarelor.

Consiliul Concurenței ar urma să își păstreze atribuțiile privind avizarea schemelor și relația cu Comisia Europeană. În paralel, Consiliul și ministerele de resort ar avea responsabilitatea de a realiza inventarul schemelor existente și de a moderniza RegAS pentru ca informațiile să fie mai ușor accesibile și să permită evaluarea rezultatelor.

O altă direcție importantă este concentrarea ajutoarelor de stat asupra a cinci-șapte ecosisteme industriale prioritare. Printre acestea sunt menționate producția de echipamente pentru energie, inclusiv baterii, panouri, transformatoare și sisteme de stocare, industria de apărare și producția duală, procesarea agroalimentară, materiile prime critice și metalurgia decarbonizată, industria auto, tehnologia informației, inteligența artificială și centrele de date.

Programul stabilește că minimum 70% din bugetul pentru ajutoarele de stat ar trebui direcționat către aceste domenii prioritare. În același timp, acordarea finanțărilor ar urma să fie legată de rezultate concrete. Companiile care primesc ajutor de stat ar trebui să îndeplinească indicatori precum menținerea unor locuri de muncă timp de cinci ani, creșterea exporturilor, majorarea cifrei de afaceri sau integrarea în lanțuri internaționale de furnizare.

Pentru situațiile în care beneficiarii nu își îndeplinesc angajamentele, programul prevede clauze de recuperare a ajutorului, precum și interdicții privind relocarea activității în perioada în care trebuie menținute rezultatele asumate. Astfel, finanțarea publică ar urma să fie legată mai strict de performanța economică efectivă a beneficiarilor.

Un alt program propus este intitulat „Campioni regionali” și vizează companiile românești de dimensiuni medii și mari care vor să se extindă în Europa Centrală și de Sud-Est. Aceste firme ar putea beneficia de facilitarea accesului la credite și garanții de export prin Exim Banca Românească, precum și de cofinanțare pentru achiziții realizate peste graniță. Obiectivul menționat în program este sprijinirea anuală a cel puțin zece companii românești în procese de extindere teritorială sau achiziții externe.

Programul include și măsuri referitoare la decarbonizarea industriei. Guvernul intenționează să continue compensarea costurilor indirecte generate de emisiile de carbon și schemele de decarbonizare, însă finanțările ar urma să fie acordate doar companiilor care prezintă planuri concrete de eficiență energetică și electrificare.

În cazul companiilor de stat, documentul prevede o abordare mai restrictivă. Acestea nu ar urma să primească ajutoare pentru acoperirea pierderilor operaționale. Subvențiile de exploatare ar fi acordate doar în cadrul unor contracte de serviciu public, iar costurile ar trebui comparate cu cele existente la nivel european. Ajutoarele de salvare ar urma să fie acordate o singură dată și doar dacă există un plan de restructurare considerat viabil și bancabil.