Grupul deputaților AUR i-a solicitat premierului Luca Niculescu să participe, pe 2 noiembrie, la ședința „Ora prim-ministrului” din Parlament, pentru a prezenta situația deficitului bugetar al României și măsurile concrete pe care Guvernul intenționează să le adopte pentru reducerea acestuia. Potrivit Agerpres, formațiunea dorește ca șeful Executivului să ofere explicații detaliate privind evoluția finanțelor publice, țintele bugetare pentru următorii ani și impactul măsurilor de corecție asupra economiei și populației.
Te-ar mai putea interesa și: Deputatul AUR Dan Tănasă a fost trimis în judecată pentru incitare la violență, ură și discriminare
Printre principalele solicitări ale AUR se numără prezentarea deficitului bugetar estimat pentru 2026, calculat potrivit metodologiei europene ESA, precum și explicarea diferențelor dintre acest indicator și deficitul calculat în sistem cash. Formațiunea cere clarificări privind modul în care cele două valori sunt corelate și factorii care determină diferențele dintre ele.
De asemenea, AUR solicită o listă detaliată a măsurilor prin care Guvernul urmărește reducerea deficitului bugetar în perioada 2027–2030. Potrivit comunicatului, fiecare măsură ar trebui să fie însoțită de o estimare a impactului financiar, exprimată în lei, astfel încât să poată fi evaluată contribuția sa la atingerea obiectivelor fiscale. Formațiunea cere informații explicite și despre ținta bugetară pentru anul 2028.
Un alt punct important al solicitării vizează obiectivul de reducere a deficitului bugetar sub pragul de 3% din produsul intern brut până în 2030. AUR dorește să afle cum intenționează Guvernul să atingă ținta de 2,8% din PIB fără introducerea unor taxe noi și fără reducerea investițiilor publice. În opinia formațiunii, Executivul trebuie să prezinte măsuri concrete și cuantificabile, care să arate cum va fi realizată consolidarea bugetară în următorii ani.
AUR cere, totodată, explicații privind diferența dintre țintele de deficit pentru 2026. Potrivit datelor invocate de formațiune, ținta deficitului calculat în sistem cash este de 6,2% din PIB, în timp ce ținta stabilită potrivit metodologiei europene ESA este de 6,0% din PIB. Reprezentanții partidului întreabă de ce raportul dintre cei doi indicatori este diferit față de perioada 2024–2025, când deficitul ESA a fost mai mare decât cel calculat în sistem cash.
În acest context, formațiunea solicită identificarea plăților aferente anilor anteriori care ar putea explica diferența dintre cele două valori. AUR consideră că aceste clarificări sunt necesare pentru înțelegerea situației reale a finanțelor publice și pentru evaluarea corectă a efortului de reducere a deficitului.
„Premierul are obligația să vină în fața Parlamentului cu cifre, măsuri și termene precise, nu cu noi promisiuni. Deficitul bugetar nu poate fi redus doar pe hârtie, iar nota de plată nu trebuie transferată din nou cetățenilor și economiei românești”, a transmis AUR în comunicatul citat.