“BNR monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare”, se arată într-un comunicat dat publicității de Banca Națională a României (BNR).
Potrivit BNR, rata anuală a inflației a urcat la 9,85% în august 2025, peste așteptări, după ce în iulie crescuse deja la 7,84%, ca urmare a expirării schemei de plafonare a prețului la energie și a majorării TVA și accizelor conform pachetului fiscal-bugetar adoptat în iulie.
Creșterea rapidă a prețului energiei electrice, ca urmare a celor două șocuri inflaționiste succesive, a avut un impact semnificativ asupra evoluției generale a prețurilor de consum, afectând mai ales componentele exogene ale IPC.
Potrivit BNR, rata anuală a inflației CORE2 ajustat a urcat în august la 7,9%, de la 5,7% în iunie, peste estimări, pe fondul transferului majorărilor de TVA în prețurile de consum și al cererii reziliente în anumite segmente, precum și al așteptărilor inflaționiste ridicate pe termen scurt.
Creșterea prețurilor la anumite mărfuri agroalimentare, menținerea ridicată a costurilor salariale și efectele indirecte ale scumpirii energiei și combustibililor au contribuit suplimentar la accelerarea inflației.
Citește și: Curs valutar 7 octombrie 2025. Euro a crescut din nou, iar gramul de aur a atins un nou maxim istoric
Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a crescut în august 2025 la 8,5%, de la 5,8% în iunie 2025.
Rata medie anuală a inflației IPC s-a mărit la 5,7% în august, de la 5,1% în iunie, iar rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC a urcat la 5,6% în august, de la 5,3% în iunie 2025.
Activitatea economică și-a accelerat semnificativ creșterea în trimestrul II 2025, la 1,2%, după încetinirea acesteia la 0,1% în precedentele trei luni (variație trimestrială), evoluție ce face probabilă o adâncire mai modestă a deficitului de cerere agregată pe ansamblul intervalului comparativ cu cea anticipată.
Produsul Intern Brut a înregistrat în trimestrul II 2025 un avans de 0,3% față de aceeași perioadă a anului trecut, menținându-și stabilitatea, în timp ce cererea internă și-a încetinit ritmul: formarea brută de capital fix a reintrat ușor în teritoriul negativ, iar consumul gospodăriilor a scăzut marginal.
În trimestrul II 2025, impactul contracționist al exportului net s-a redus semnificativ, pe fondul creșterii exporturilor de bunuri și servicii și al scăderii importurilor, ceea ce a încetinit ritmul de creștere al deficitului comercial și al contului curent, sprijinit și de îmbunătățirea balanței veniturilor secundare.
BNR arată că activitatea economică a rămas aproape neschimbată în semestrul II 2025, însă se estimează o creștere a PIB în trimestrul III, pe fondul unor evoluții diferite ale componentelor cererii agregate și ale principalelor sectoare economice.
În iulie-august, vânzările cu amănuntul și-au încetinit ritmul de creștere comparativ cu anul trecut, în timp ce volumul lucrărilor de construcții a urcat puternic în iulie, iar producția industrială a înregistrat o creștere semnificativă anuală.
În iulie, exporturile de bunuri și servicii au continuat să crească mai rapid decât importurile, ceea ce a dus la o ușoară comprimare a deficitului comercial și la o reducere semnificativă a deficitului de cont curent, sprijinită și de evoluțiile pozitive ale balanțelor veniturilor.
În iunie și iulie 2025, numărul salariaților din economie a continuat să scadă, în timp ce rata șomajului BIM a înregistrat o ușoară diminuare în intervalul iulie-august, după ce se menținuse la o medie de 6% în primele două trimestre.
În septembrie, intențiile de angajare pe termen foarte scurt s-au redresat ușor, după scăderea abruptă din iulie-august, susținute în principal de sectorul comerțului, în timp ce deficitul de forță de muncă raportat de companii a crescut în trimestrul III, dar mult mai puțin decât în trimestrele precedente.
În prima lună a trimestrului III, salariul brut nominal a continuat să scadă, iar costul unitar cu forța de muncă din industrie a înregistrat o nouă diminuare semnificativă, rămânând totuși la un nivel relativ ridicat.
Potrivit BNR, în august-septembrie 2025, principalele cotații ale pieței monetare interbancare au scăzut ușor, menținându-se însă peste nivelurile din aprilie, în timp ce randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat au crescut moderat la mijlocul trimestrului III și s-au stabilizat pe noul nivel.
În august-septembrie 2025, cursul leu/euro a înregistrat fluctuații, influențat de ajustările așteptărilor investitorilor privind rata dobânzii Fed și de adoptarea celui de-al doilea pachet fiscal intern, în timp ce leul s-a depreciat ușor față de dolar în august, pentru ca apoi să se întărească, pe fondul slăbirii monedei americane pe piețele internaționale.
În primele două luni ale trimestrului III 2025, creditul acordat sectorului privat a continuat să scadă anual, ajungând la 8,0% în august, pe fondul diminuării împrumuturilor în lei pentru societățile nefinanciare, parțial compensată de creșterea creditului în valută, iar ponderea componentului în lei a scăzut la 69,3%.
Minuta ședinței de politică monetară de miercuri va fi publicată pe site-ul BNR pe 20 octombrie 2025, la ora 15:00, iar următoarea reuniune a Consiliului de Administrație pe această temă este programată pentru 12 noiembrie 2025.
Anul trecut, Banca Națională a redus de două ori rata dobânzii cheie: în iulie de la 7% la 6,75% pe an și în august la 6,5% pe an, după ce aceasta nu se modificase din ianuarie 2023.
Citește și: Datoria publică a depășit pragul de 1.040 miliarde lei în iunie 2025