BNR păstrează dobânda-cheie la 6,5%. O majorare a dobânzii ar fi dus la creșterea costului creditării și ar fi afectat datoria publică

BNR a decis să mențină neschimbate principalele instrumente ale politicii monetare: rata dobânzii de politică monetară rămâne la 6,50% pe an, rata pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și rata la facilitatea de depozit la 5,50% pe an, iar nivelurile rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale băncilor sunt păstrate la valori actuale, ceea ce indică o abordare prudentă a BNR în gestionarea inflației și a lichidității din piață.

Citește și: Economistul Laurian Lungu: România lovește „curba Laffer”. Creșterea taxelor a început să scadă veniturile bugetare în termeni reali

Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României, întrunit astăzi, a hotărât următoarele:

• Menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an;
• Menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an;
• Menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Rata anuală a inflației a crescut ușor în septembrie, la 9,88%, de la 9,85% în august 2025

Majorarea marginală a inflației a fost determinată de accelerarea prețurilor la combustibili și energie, precum și a unor subcomponente non-alimentare. Aceste evoluții au fost aproape complet compensate de scăderile înregistrate pe segmentele LFO și produse din tutun.

Pe ansamblul trimestrului III 2025, rata anuală a inflației a urcat la 9,88%, de la 5,66% în iunie. Evoluția reflectă impactul major al expirării, la 1 iulie, a schemei de plafonare a prețului la energia electrică, precum și efectele creșterii cotelor de TVA și ale accizelor aplicate de la 1 august.

Cele două șocuri inflaționiste succesive au avut efecte directe și trecătoare, afectând în principal prețurile generate de factori externi în indicele prețurilor de consum (IPC).

Impactul s-a manifestat în special prin scumpirea accentuată a energiei electrice și, într-o măsură mai redusă, a combustibililor. Aceste evoluții au fost parțial compensate de temperarea creșterii prețurilor la LFO, pe fondul ieftinirii acestor produse.

Potrivit estimărilor BNR, rata inflației este proiectată să scadă treptat în următoarele trei trimestre, însă va rămâne peste intervalul țintei până în anul 2027.

O ajustare mai vizibilă este anticipată în trimestrul al treilea din 2026, când efectele directe ale liberalizării prețurilor și ale majorării taxelor se vor estompa.

Citește și: Curs BNR 11 noiembrie. Euro și dolarul pierd teren în fața leului. Aurul se scumpește din nou