Premierul interimar Ilie Bolojan propune încheierea unui pact politic pe energie, care să fie respectat de partidele politice timp de mai mulți ani, astfel încât România să poată avea o strategie energetică stabilă, investiții predictibile și un sistem mai eficient. El consideră că problemele actuale din sector sunt rezultatul lipsei unei strategii pe termen lung, al investițiilor insuficiente și al managementului slab din anii precedenți.
Te-ar mai putea interesa și: Bolojan, după prăbușirea dronei în Tulcea: „Este regretabil că avem astfel de situații”. România își accelerează apărarea antidrone
Bolojan spune că pactul ar trebui discutat în această toamnă, odată cu reluarea sesiunii parlamentare, iar măsurile care necesită modificări legislative ar trebui adoptate indiferent de partidul care le propune. Obiectivul este creșterea producției de energie, dezvoltarea capacităților de stocare, eficientizarea companiilor energetice și reducerea riscului de crize, astfel încât România să poată asigura energie la prețuri cât mai bune pentru populație și companii.
Premierul a explicat și măsurile luate pentru acoperirea deficitului de producție apărut după oprirea Grupului 2 de la Cernavodă, în contextul scăderii debitului Dunării. Cei aproximativ 600 MW pierduți din producție urmează să fie compensați prin energie fotovoltaică și eoliană, importuri, producție hidro suplimentară și repornirea, începând de săptămâna viitoare, a unui grup pe cărbune aflat în rezervă la Rovinari. Potrivit lui Bolojan, sistemul energetic nu are în prezent probleme de funcționare.
O altă prioritate este asigurarea apei necesare centralei nucleare de la Cernavodă. Bolojan a atras atenția că dezvoltarea viitoarelor reactoare, inclusiv Grupurile 3 și 4, depinde de realizarea proiectului Bala 2, prin care debitul de apă de pe Dunărea Veche către Cernavodă ar urma să fie aproape dublat. Proiectul are studiul de fezabilitate finalizat și avizele obținute, iar un comitet interministerial a început să îl verifice din nou.
În paralel, Guvernul urmărește finalizarea unor investiții importante în producția de energie pe gaze. Centrala de la Iernut ar urma să înceapă să injecteze energie în Sistemul Energetic Național până la sfârșitul acestui an, în timp ce centrala de la Mintia ar urma să intre treptat în probe începând din septembrie. Împreună, cele două centrale ar putea depăși 1.500 MW, reprezentând peste 20% din necesarul sistemului în condiții normale de producție.