Piața de coeziune a Uniunii Europene trebuie să rămână un instrument pentru reducerea diferențelor dintre regiuni, dar să fie conectată mai bine la noile priorități europene, precum competitivitatea, securitatea, energia și infrastructura, a declarat vineri premierul interimar Ilie Bolojan. Mesajul a fost transmis prin videoconferință în cadrul unei dezbateri despre viitorul Politicii de coeziune, organizată de Grupul de lucru pentru bugete al PPE din Parlamentul European, cu participarea europarlamentarului Siegfried Mureșan, potrivit digi24.ro.
Te-ar mai putea inteersa și: Ilie Bolojan, audiat la DNA Iași în dosarul lui Fănel Bogos. Premierul, chemat în calitate de martor
Bolojan a vorbit din perspectiva experienței sale administrative, după 12 ani ca primar al municipiului Oradea și patru ani la conducerea Consiliului Județean Bihor. El a susținut că proiectele finanțate european funcționează mai bine atunci când există cooperare între nivelul european, administrația națională, regiuni și autoritățile locale. În opinia sa, administrațiile locale cunosc cel mai bine problemele comunităților, nivelul regional poate coordona proiecte care depășesc granițele unei singure localități, iar autoritățile centrale trebuie să stabilească cadrul general, să prioritizeze investițiile și să mobilizeze resursele.
Experiența Oradei, a arătat Bolojan, demonstrează impactul pe care îl pot avea fondurile europene atunci când sunt susținute de o strategie de dezvoltare, proiecte bine pregătite și capacitatea administrației de a le implementa. El a subliniat că unele dintre investițiile realizate în ultimii ani în oraș și în zona metropolitană ar fi fost mult mai dificil de finanțat exclusiv din bugete locale sau naționale.
Premierul interimar a spus că succesul unui proiect european nu ar trebui măsurat doar prin gradul de absorbție a fondurilor, ci mai ales prin rezultatele concrete pentru populație. Printre exemplele menționate se numără infrastructura rutieră, transportul public, spitalele, școlile, zonele industriale și investițiile private care duc la crearea de locuri de muncă.
În același timp, Bolojan a susținut că obiective precum creșterea competitivității europene, consolidarea securității, asigurarea unor surse de energie sigure și accesibile, dezvoltarea infrastructurii și investițiile în competențe nu trebuie puse în opoziție cu Politica de coeziune. Dimpotrivă, cele două direcții ar trebui să se completeze, deoarece regiuni mai bine conectate și mai dezvoltate pot contribui la competitivitatea întregii economii europene.
Pentru România, legătura dintre coeziune și competitivitate este, potrivit lui Bolojan, cu atât mai importantă. Infrastructura modernă, accesul la energie și forța de muncă bine pregătită pot ajuta regiunile să atragă investiții, să reducă costurile pentru companii și să faciliteze accesul acestora la piețele europene. În acest context, el a pledat pentru menținerea obiectivului de reducere a decalajelor economice, sociale și teritoriale, dar și pentru adaptarea Politicii de coeziune la prioritățile actuale ale Uniunii Europene.
Un alt punct abordat a fost reforma administrației publice. Bolojan a cerut reguli mai clare, proceduri simplificate și reducerea timpului necesar obținerii avizelor. El a insistat și asupra digitalizării, care, în opinia sa, ar trebui să reducă efectiv birocrația și timpul pierdut, nu doar să transfere procedurile administrative din formatul clasic în cel digital.